Noile prevederi reglementează dreptul de proprietate asupra terenurilor fondului forestier, competențele autorității publice centrale și a celei administrative pentru silvicultură și cinegetică, modul de atribuire a terenurilor din fondul forestier în alte scopuri decât cele silvice, vor stipula care sunt actele ce confirmă recoltarea și transportarea lemnului, modul de reconstrucție și regenerare a pădurile, măsurile de protecție a fondului forestier dar și vor stabili răspunderea juridică pentru încălcarea legislației în domeniul silvic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Noul Cod prevede divizarea pădurilor pe grupe, subgrupe și categorii funcționale. Grupa întâi funcțională, cu funcții speciale de protecție, se referă la pădurile care sunt utilizate pentru conservarea naturii, conservarea genofondului şi ecofondului forestier, cercetare științifică, protecția patrimoniului istoric și cultural, protecția corpurilor de apă și a solului, recreere și turism ecologic. Grupa a doua funcțională, cu funcții de protecție și producție, vizează pădurile polivalente ce asigură securitatea alimentară și energetică a populației, care sunt utilizate pentru producția de lemn, comerțul cu lemn și produse nelemnoase, toate contribuind la protecția mediului”, transmit reprezentanții Legislativului.

În perioada 2001-2017, Codul silvic a fost supus mai multor modificări. Noile prevederi, însă, ajustează legislația națională la cea europeană, conform serviciului de presă al Parlamentului. Astfel, autoritățile își propun să asigure practici de gestionare durabilă a pădurilor, integritatea fondului forestier, precum și recuperarea prejudiciilor cauzate de folosirea ilegală a resurselor silvice

Precizăm că, Republica Moldova are un Cod Silvic adoptat încă în 1997. Conform Ministerului Mediului, însă, documentul conține prevederi ambigui și generaliste.