Soarele are în aceste zile o activitate mai puțin obișnuită, extrem de intensă, ceea ce generează o adevărată furtună solară. La rândul ei, furtuna solară va provoca o furtună geomagnetică. Experții estimează că aceasta va lovi Terra chiar miercuri, 25 septembrie curent, începând cu ora 19:00.

Practic, soarele a lansat un val de plasmă și particule de înaltă tehnologie încă de duminică. Atunci, spun oamenii de știință, o pată solară enormă a erupt spontan. Mai departe, erupția a generat un nor masiv de plasmă, cunoscut în termeni științifici sub numele de ejecție de masă coronală (CME). Acest nor de plasmă se îndreaptă în direcția Pământului, au informat experții de la Space Weather Prediction Center.

Totuși, dată fiind distanța dintre această stea și Terra este nevoie de aproape 4 zile ca furtuna să lovească aici. Potrivit Daily Mail, viteza de deplasare a plasmei solare este de peste 650.000 de mile pe oră.

Inițial, oamenii de știință credeau că Pământul nu va fi afectat deloc de această furtună solară. Interesant este că aceiași experți susțin acum că echinocțiul de toamnă ar face ca o bună parte a planetei să fie mai expusă. Potrivit cercetătorilor de la Space Weather Prediction Center, citați de Space.com, evenimentul va declanșa cel mai probabil o furtună geomagnetică minoră de nivel G1, cea mai slabă și mai comună categorie de furtuni geomagnetice.

De altfel, faptul că această furtună geomagnetică va avea loc la doar câteva zile după echinocțiul de toamnă nu este o coincidență. În săptămânile dinainte și după cele două echinocții ale Pământului, furtunile geomagnetice sunt mai frecvente. Explicația dată de experți este că în timpul echinocțiilor, soarele se află direct deasupra ecuatorului Pământului, iar magnetosfera planetei noastre devine aliniată cu câmpul magnetic al soarelui. Fenomenul, cunoscut sub numele de efectul Russell-McPherron, face ca Terra face ca furtunile geomagnetice să fie de două ori mai probabile în timpul echinocțiului decât în timpul solstițiilor.

Printre efectele acestei furtuni geomgnetice ar fi fluctuațiile rețelelor electrice, care ar putea întâmpina o serie de probleme în următoarele ore, precum și efecte minore asupra operațiunilor sateliților și apariția unor aurore boreale la latintudini mai joase decât în mod normal. Nu în ultimul rând, furtuna ar putea afecta și viața pe Terra, dar din fericire nu dramatic. Printre efecte se numără și posibilele perturbări ale rutelor păsărilor migratoare, în anumite zone ale Pământului.

Statele Unite ale Americii ar urma să fie probabil cele mai afectate, dar și în statele nordice din Europa. Există însă și un avantaj. Locuitorii din aceste zone vor putea urmări adevărate spectacole cerești de lumină – aurorele boreale.

Nu este exclus ca acestea să poată fi văzute chiar și mai la sud, ceea ce înseamnă că marginal ar putea fi observate și în zonele mai înalte din centrul Europei, posibil și în Republica Moldova. Nu ar fi pentru prima dată când aurorele boreale ajung să fie vizibile în această regiune europeană. Spre exemplu, cel mai recent, aurora boreala a fost vizibilă în cursul serii 12 septembrie 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aurora boreala #furtuna #Pamant #soare

În 27 de regiuni din Rusia, infecția cu HIV a ajuns într-un stadiu considerat de specialiști epidemie generalizată, ceea ce înseamnă că virusul se răspândește în populația generală, nu doar în grupurile cu risc ridicat, știrileprotv.ro.

Potrivit Institutului Central de Cercetare în Epidemiologie din cadrul Rospotrebnadzor, în aceste regiuni peste 1% dintre femeile însărcinate sunt diagnosticate cu HIV. Cele mai grave situații sunt raportate în regiunile Kemerovo, Irkutsk și Sverdlovsk.

Deși numărul noilor diagnostice a scăzut în 2025, problemele persistă atât în sistemul medical, cât și în ceea ce privește prevenția și accesul la tratament. Datele publicate de portalul de specialitate Medvestnik indică, de asemenea, cel mai mare număr de infectări cu HIV și hepatită în unități medicale din ultimii 15 ani.

Infectări în spitale și clinici

În 2025, în unitățile medicale din Rusia au fost înregistrate opt focare de infecție, în urma cărora s-au îmbolnăvit 104 persoane. Potrivit Elenei Igonina, șefa Departamentului pentru Bunăstarea Epidemiologică a Populației din cadrul Rospotrebnadzor, au predominat focarele de hepatită virală C și cazurile de coinfecție cu HIV și hepatită.

În 2026, autoritățile continuau investigațiile în 11 focare suspectate în zece regiuni ale țării. La Moscova, de exemplu, este cercetat un focar în care au fost identificate 22 de cazuri de hepatită C.

Printre cele mai mari focare confirmate în ultimii doi ani se numără cel dintr-un sanatoriu din Kabardino-Balkaria, unde au fost infectate 82 de persoane. Dintre acestea, 76 au contractat hepatită C, iar șase au prezentat infecții mixte.

Alte focare au fost identificate în spitale oncologice din regiunea Kamceatka și din Buriatia, unde au fost infectate 147, respectiv 42 de persoane. În plus, trei focare de hepatită C au fost descoperite în centre de dializă din regiunile Samara și Kursk, afectând 26 de pacienți.

Specialiștii indică drept principală cauză încălcarea regulilor sanitare și epidemiologice. Printre problemele semnalate se numără folosirea aceluiași echipament de unică folosință, precum catetere sau glucometre, pentru mai mulți pacienți. În astfel de situații, sursa infecției este, de regulă, un pacient al cărui diagnostic nu fusese stabilit.

Elena Igonina afirmă că aceste „încălcări sistemice și grave” au devenit persistente. Ea atrage atenția și asupra diferențelor dintre categoriile de pacienți testate: deși donatorii de sânge, componente sanguine, organe și țesuturi sunt verificați în mod corespunzător pentru hepatita C, testarea ARN viral rămâne insuficientă în cazul unor categorii vulnerabile, precum pacienții dializați, cei din hematologie și transplant, persoanele aflate în contact cu focare de hepatită, copiii sub un an născuți din mame cu HIV și pacienții cu imunodeficiențe.

Pentru prima dată în ultimii șase ani, în 2026 au fost identificate și două cazuri de transmitere a HIV prin transfuzia de componente sanguine, a precizat Institutul Central de Cercetare în Epidemiologie.

Consultantul internațional în domeniul HIV Aleksei Verter a declarat pentru Current Time că descoperirea unui număr atât de mare de persoane infectate în spitale indică faptul că „procesul infecțios din țară este latent, ascuns”. Cu alte cuvinte, numeroase persoane ar putea să nu știe că sunt infectate.

Peste 1,2 milioane de persoane trăiesc cu HIV

În 2025, în Rusia au fost depistate aproximativ 45.000 de cazuri noi de HIV, cu 13,4% mai puține decât în 2024, potrivit Institutului Central de Cercetare pentru Prevenirea și Controlul SIDA.

Cu toate acestea, numărul total al persoanelor care trăiesc cu virusul continuă să crească. Pentru fiecare deces asociat HIV sunt înregistrate aproximativ 1,5 noi infecții, explică Natalia Ladnaia, specialistă în cadrul institutului de cercetare.

În ultimii trei ani, atât incidența, cât și mortalitatea în rândul persoanelor cu HIV au scăzut. Experta estimează că tendința ar putea continua și în 2026, dar avertizează că evoluția se poate schimba rapid.

Rusia înregistrează între 30.000 și 34.000 de decese asociate HIV în fiecare an. Potrivit unui reprezentant al institutului, doar 15 țări din lume raportează anual peste 15.000 de decese în rândul persoanelor cu HIV, iar Rusia se numără printre acestea.

Directorul Institutului Central de Cercetare în Epidemiologie, Vasili Akimkin, afirmă că Rusia, Ucraina și Macedonia de Nord au cele mai ridicate rate de incidență a HIV la 100.000 de locuitori din regiunea europeană.

Infecția cu HIV a devenit principala cauză de deces în rândul rușilor de vârstă activă. Peste 3% dintre bărbații cu vârste între 40 și 49 de ani sunt afectați de virus, potrivit Nataliei Ladnaia. În ultimii 15 ani, vârsta medie a persoanelor infectate a crescut de la 32 la 44 de ani.

Un alt aspect evidențiat de specialiști este calea de transmitere: aproximativ două treimi dintre noile infecții sunt asociate contactelor heterosexuale.

În prezent, peste 1,232 milioane de persoane din Rusia au un diagnostic confirmat de HIV, echivalentul a aproximativ 0,8% din populația țării, potrivit lui Akimkin.