Până la 5 ani de pușcărie! MAI vrea pedepse mai severe pentru autorii anunțurilor false cu bombă

Din cauza a zeci de alarme false cu bombă făcute de la începutul anului, la telefon sau prin e-mail, care au panicat populația și au blocat activitățile unor instituții și agenți comerciali, Ministerul Afacerilor Interne a înaintat o inițiativă de modificare a Codului penal cu privire la infracțiunea de „comunicare mincinoasă cu bună știință despre actul de terorism”.

„În scopul descurajării fenomenului de anunțare a minării unor clădiri, Ministerul Afacerilor Interne propune sporirea pedepsei cu închisoare și mărirea amenzilor pentru astfel de fapte. Dacă până în prezent, anunțul cu bombă era pedepsit cu închisoarea de până la 2 ani, propunerea de modificare a Codului penal prevede ca pedeapsa să fie cuprinsă între 2 și 5 ani de închisoare, iar plafonul amenzilor să crească începând cu 50 de mii de lei, până la un maxim de 150 de mii de lei”.

De asemenea, articolul în redacție nouă a Codului penal, prevede mai multe circumstanțe agravante pentru această faptă (alin.2 și 3) în care pedepsele ajung până la maximum 12 ani de lipsire de libertate.

Inițiativă de modificare a Codului penal cu privire la „comunicare mincinoasă cu bună știință despre actul de terorism” a fost luată ca urmare analizelor efectuate de sistemul afacerilor interne, care au arătat că:

numărul alarmelor false cu bombe a crescut în ultimele 3 luni ale acestui an, doar de la începutul lunii iulie fiind înregistrate 106 apeluri;
populația este îngrijorată și are sentimente de nesiguranță atunci când au loc evacuări pentru controlul antiterorist efectuat de forțele de poliție;
costurile generate de numărul mare de intervenții de control antiterorist sunt foarte mari și se estimează la zeci de mii de lei;
numărul angajaților ministerului afacerilor interne implicați în control antiterorist și în investigarea cazurilor de alarmare falsă cu bombe, doar de la începutul lunii iulie 2022, a crescut cu circa 58%.

Responsabilii spun că inițiativa de modificare a articolului din Codul penal în cauză are drept scop descurajarea celor care comit astfel de fapte și conștientizarea în rândul populației, că alarmele cu bombă sunt fapte care se pedepsesc prin lege. De fiecare dată când sunt date astfel de anunțuri, sunt mobilizate mai multe forțe de poliție, traficul rutier se blochează, activitățile instituționale și cele economice sunt oprite pentru câteva ore.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Liniile pentru apel de urgență 112 sunt blocate cu astfel de anunțuri, astfel încât se mărește perioada de intervenție pentru cazuri reale de accidente, nevoi medicale și alte urgențe în care viețile oamenilor sunt puse în pericol. Propunerea de modificare a Codului penal a fost transmisă Cancelariei de stat care, conform prevederilor legale, o va înainta Parlamentului Republicii Moldova spre adoptare, cu următorul cuprins:

Articolul 281. Comunicarea mincinoasă cu bună-ştiinţă despre actul de terorism

Comunicarea mincinoasă cu bună-ştiinţă despre pregătirea unor explozii, incendieri sau a altor acţiuni care periclitează viaţa oamenilor se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 3000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani.

Acţiunile prevăzute la alin.(1):

săvârșite de două sau mai multe persoane;
care au cauzat daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice;
soldate cu împiedicarea activităţii întreprinderii, instituţiei ori organizaţiei;
care au cauzat sau putea să cauzeze daune intereselor securităţii statului. se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 7 ani.

Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2) săvârșite:

de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;
în condiţiile stării de urgenţă, de asediu şi de război. se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 12 ani”.

Inspectoratul General al Poliției va prezenta în zilele următoare rezultatele analizei fenomenului infracțional cu privire la anunțurile false cu bombă.

#pedepse #cod penal #MAI #alerta cu bomba

Consumul excesiv de sare rămâne o problemă majoră pentru sănătatea publică din Republica Moldova. Un adult consumă în medie 10,8 grame de sare pe zi – de peste două ori mai mult decât limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății. În perioada 11–17 mai este marcată Săptămâna de conștientizare a consumului de sare, cu scopul de a informa populația despre riscurile asociate acestui obicei alimentar și de a încuraja alegeri echilibrate, transmite IPN.

„Organizația Mondială a Sănătății recomandă un consum zilnic de cel mult 5 grame de sare pe zi, echivalentul unei lingurițe. Totuși, studiile arată că oamenii depășesc adesea această cantitate, fără să conștientizeze, deoarece sarea se regăsește nu doar în solnița de pe masă, ci și în multe produse procesate, precum pâinea, cașcavalul, mezelurile sau sosurile. De exemplu, în Moldova, peste jumătate din cantitatea zilnică de sare e asimilată prin pâinea consumată.”

Potrivit Ministerului Sănătății, reducerea treptată a sării în alimentație ar putea preveni un număr semnificativ de boli cronice, inclusiv hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale și bolile renale. Organizația Mondială a Sănătății estimează că, la nivel global, 2,5 milioane de decese ar putea fi prevenite anual dacă populația ar consuma mai puțin de 5 grame de sare pe zi.

În Moldova, consumul de sare este mai ridicat printre bărbați și în rândul locuitorii din mediul rural. Studiul național privind consumul alimentar de sare, realizat în 2016, a stat la baza mai multor campanii de informare publică. Rezultatele au arătat că reducerea aportului de sodiu este una dintre cele mai eficiente intervenții pentru prevenirea bolilor netransmisibile și reducerea mortalității premature.

„În această săptămână, autoritățile de sănătate publică reamintesc câteva măsuri simple, dar eficiente: evitarea produselor ultraprocesate, alegerea condimentelor naturale în locul sării, studierea etichetelor alimentare și reducerea treptată a sarii adăugate în mâncăruri. De asemenea, este încurajată utilizarea sării iodate, esențială pentru prevenirea anumitor deficiențe nutriționale”.

Autoritățile subliniază că scopul acestei campanii nu constă în interzicerea totală a sării, ci în promovarea unui consum responsabil, adaptat nevoilor reale ale organismului. Chiar și o scădere cu 15% a consumului de sare poate avea un impact major – scade tensiunea arterială și salvează milioane de vieți, mai ales în țările cu venituri mici și medii.

Reducerea consumului de sare nu presupune schimbări drastice, ci mai degrabă obiceiuri conștientizate în fiecare zi, pentru a contribui la prevenirea bolilor și la îmbunătățirea stării generale de sănătate.