Un bărbat în vârstă de 59 de ani, originar din municipiul Bălți, a fost reținut și ulterior arestat pentru 30 de zile, fiind acuzat de organizarea trecerii ilegale a frontierei de stat a mai multor migranți ucraineni. Cazul a fost documentat în această săptămână de polițiștii de frontieră din cadrul Direcției regionale Nord, sub coordonarea Procuraturii Edineț, oficiul Briceni, în urma unei informații operative.

Potrivit anchetei, bărbatul ar fi constituit, împreună cu alți cetățeni moldoveni și ucraineni, un grup infracțional organizat specializat în migrație ilegală, având ca scop obținerea de avantaje materiale ilicite.

Acesta a fost prins în flagrant în zona de frontieră, în timp ce aștepta să preia un grup de cetățeni ucraineni pentru a-i călăuzi ilegal peste graniță. Din declarațiile migranților, reiese că fiecare persoană ar fi achitat între 3.000 și 9.000 de dolari pentru trecerea ilegală a frontierei.

Investigațiile au mai stabilit că bănuitul ar fi fost implicat în cel puțin alte trei cazuri similare în aceeași perioadă.

Bărbatul a fost reținut pentru 72 de ore, iar ulterior Judecătoria Edineț, sediul Briceni, a emis mandat de arest preventiv pentru 30 de zile. Totodată, mijlocul de transport folosit în activitatea ilegală a fost indisponibilizat.

Dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă până la 12 ani de închisoare, amendă penală și interdicția de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura activități pentru o perioadă de până la 5 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#30 de zile de arest #frontieră #migratie ilegala

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.