Pentru o mare parte din lume, 2022 a marcat începutul sfârşitului pandemiei de COVID-19.

Au fost mai multe încercări eşuate de întoarcere la normalitate în multe ţări. Apariţia variantei Omicron la sfârşitul anului 2021, cu capacitatea sa de a reinfecta oamenii şi creşterea record a cazurilor de COVID care a urmat, a stârnit iniţial cele mai mari temeri ale oamenilor de ştiinţă.

Cu toate acestea, în lunile care au urmat, poate şi din cauza războiului din Ucraina şi atragerii atenţiei spre inflaţie, situaţia pandemică s-a mai stabilizat.

Variaţiile emergente ale coronavirusului rămân până acum strâns legate de Omicron. Deşi pare să se fi încheiat, pandemia de COVID va perturba asistenţa medicală la nivel global, transmite Reuters, mai ales în ţările subdezvoltate din Africa şi America de Sud. Revenirea bruscă a coronavirusului în China, urmată de restricţii draconice, ne arată că încă suntem departe de momentul încheierii pandemiei.

Vestea bună este că vaccinarea protejează oamenii în mare măsură împotriva agravării simptomelor şi riscului de deces, fiind introdusă o nouă generaţie de vaccinuri de rapel care vizează variantele Omicron. Comunitatea medicală are, de asemenea, un arsenal îmbunătăţit de tratamente pentru cei care se îmbolnăvesc.

„Este aproape ca şi cum virusul s-a blocat cumva în această vale evolutivă”, a declarat dr. Daniel Kuritzkes, şeful de boli infecţioase la Brigham and Women’s Hospital din Boston.

Directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, speră că starea de urgenţă de sănătate globală COVID să poată fi declarată încheiată în 2023. Bill Gates, antreprenorul care a prevestit din 2015 că lumea va fi devastată de o pandemie mortală, a declarat, potrivit CNBC: riscurile de Covid s-au „redus dramatic, dar vom avea o altă pandemie. Data viitoare va fi un agent patogen diferit”.

Oamenii de ştiinţă au avertizat că virusuri mai grave decât COVID vor prevala dacă neglijarea sănătăţii publice globale va continua: „securitatea sănătăţii este la fel de importantă pentru o naţiune ca şi o armată permanentă”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Chiar şi Casa Albă a avertizat, potrivit Bloomberg că viitoarele pandemii s-ar putea dovedi mai grave decât Covid-19 într-un raport care analizează eforturile de pregătire pentru „probabilitatea mare a viitoarelor focare grave”. În timp ce administraţia Biden a insistat în mod repetat pentru finanţare pentru a combate acest tip de ameninţare, Congresul nu a alocat încă mai mulţi bani.

Între timp, Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor se angajează într-o reorganizare bazată pe lecţiile învăţate în timpul pandemiei de Covid, iar unui alt birou guvernamental i se acordă noi competenţe pentru a ajuta la coordonarea răspunsurilor la urgenţele de sănătate. O pandemie naturală a fost teribilă. Una sintetică ar fi şi mai rea.

În 1988, când omul de ştiinţă rus Nikolai Ustinov lucra în laboratorul VECTOR, parte a unui program rus de dezvoltare a armelor virale, s-a infectat accidental cu virusul Marburg, un agent patogen mortal legat de Ebola. A murit săptămâni mai târziu.

În timpul autopsiei, un patolog s-a înţepat accidental cu un ac şi a murit şi el. În timp ce dezbaterile recente cu privire la originile SARS-CoV-2 din China au ridicat mai multe întrebări decât au oferit răspunsuri, o realitate inevitabil pe care trebuie să o luăm în considerare este că Statele Unite sunt îngrozitor de nepregătite pentru o pandemie sintetică – una creată şi desfăşurată intenţionat pentru a ucide oameni în masă. China şi Rusia au programe de testare a armelor biologice.

#COVID-19 #laborator #pandemie

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.