În contextul promulgării legii care interzice afișării însemnelor asociate cu agresiunea militară a Federației Ruse în Ucraina, pe 16 mai Consiliul Audiovizualului a examinat rezultatele monitorizării canalelor Moldova 1, Prime, Publika TV, N4, TV6 și RTR Moldova.

Datele prezentate au atestat că posturile de televiziune Moldova-1, Prime, Publika TV, N4 și TV6, la prezentarea subiectelor referitoare la legea privind interzicerea panglicii sfântului Gheorghe și a literelor „Z” și „V”, nu au admis încălcări. Totodată, RTR Moldova „nu a dat dovadă de bună-credință la reflectarea a două subiecte despre promulgarea legii ce interzice afișarea simbolurilor asociate agresiunii militare ruse”, fiind amendat cu 13.000 de lei.

„Pe 20 aprilie, ora 07:00, serviciul media audiovizual de televiziune RTR Moldova a difuzat programul audiovizual matinal „Новое утро”. În debutul programului, moderatorii își exprimă propriile opinii referitor la promulgarea legii ce interzice răspândirea simbolurilor asociate agresiunii militare ruse, inducând în eroare opinia publică prin afirmațiile: „В Молдове по прежнему не стихает резонанс относительно попыток властей запретить один из главных наших праздников, по крайней мере из моих праздников, так точно, День Победы… Например, абсолютно плевать на эти запреты жителям и руководству Приднестровья. Глава Тираспольской администрации, Вадим Красносельским, заявил, что приднестровцы с гордостью наденут 9-го Мая георгиевские ленты и примут всех тех, кому на родной земле запретили дать дань памяти дедам победителям”. Prin expunerea acestor declarații, moderatorul Dmitrii Spivakov nu a asigurat informarea corectă a consumatorilor de servicii media, iar informația nu a fost prezentată cu bună-credință. (…) Moderatorii programului audiovizual au speculat asupra faptului că „По правде, спасибо, говорить о ней пока ещё можно…и даже на русском”, ceea ce reprezintă o interpretare eronată, dat fiind faptul că legea promulgată interzice folosirea simbolurilor ce promovează agresiunea militară și nu vizează anumite aspecte lingvistice cum ar fi interzicerea limbii ruse pe teritoriul Republicii Moldova”, se arată într-un comunciat emis de Consiliu.

Instituția face referire, în context, la briefingul susținut de Maia Sandu pe 19 aprilie 2022, în care președinta puncta că „modificarea legislației Republicii Moldova cu privire la unele semne și litere care sunt folosite de armata rusă în războiul din Ucraina și cu privire la interzicerea pe teritoriul țării noastre a simbolicii acestui război nu atentează la memoria noastră istorică. Oamenii vor putea, în continuare, să-i comemoreze pe eroii care au luptat în Cel de-al Doilea Război Mondial”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tot în cadrul ședinței, Consiliul Audiovizualului a examinat rezultatele monitorizării postului Primul în Moldova, după petiția Asociației WatchDog.MD. Conform documentului, pe 13 aprilie 2022 furnizorul de servicii media a difuzat, în cadrul programului informativ de la ora 18:00, o știre manipulativă cu titlul „Comuniștii și socialiștii merg la proteste în Cahul”.

„Rezultatele monitorizării au constatat că această știre poartă un caracter conflictual, datorat prezenței unor acuzații și afirmații prezentate în conținutul acesteia. În pofida acestui fapt, subiectul a fost mediatizat unilateral, având la bază doar declarații directe sau citate de reporter ale vicepreședintelul Parlamentului (BCS), Vlad Batrîncea, fără prezentarea altor opinii. Pentru lipsa prezentării și a altor puncte de vedere asupra cazului dat, fapt ce contribuie la formarea unei opinii eronate a consumatorilor de programe și atestă omiterea unei abordări imparțiale și echilibrate a subiectului, „Primul în Moldova” a fost amendat cu 7000 de lei”, notează CA.

Anterior, membra Consiliului Audiovizualului, Larisa Turea, a solicitat, în temeiul prevederilor art. 13 alin. (1) și (4) al Codului serviciilor media audiovizuale, dispunerea unei monitorizări din oficiu a modului în care a fost reflectat acest subiect în programele audiovizuale în orele de maximă audiență (prime time de dimineață și de seară), pentru trei zile consecutive – 19, 20 și 21 aprilie 2022. Larisa Turea a propus să fie supuse monitorizării programele audiovizuale difuzate de top 10 posturi private, conform datelor măsurătorului de audiență prezentate la Consiliul Audiovizualului pentru trimestrul I al anului 2022, precum și serviciul media audiovizual public de televiziune Moldova 1.

#amenzi #Consiliul Audiovizualului #manipulare #posturi de televiziune

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.