Papa Francisc a mers vineri, 25 februarie curent, la Ambasada Rusiei de la Sfântul Scaun pentru a-şi exprima direct în faţa ambasadorului rus, Alexandr Avdeev, îngrijorarea faţă de războiul inițiat de Rusia în Ucraina. Este prima vizită a unui papă la o ambasadă în timpul unui asemenea conflict.

Suveranul Pontif a rămas în sediul misiunii diplomatice ruse circa 30 de minute. Despre asta se cunoaște de la purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni.

Pope Francis visited the Russian Embassy to the Holy See this morning “to show his concern for the war.” https://t.co/TsnE4h3chz

— Catholic News Agency (@cnalive) February 25, 2022

Matteo Bruni însă nu a comentat informaţia, potrivit căreia, Papa Francisc a oferit medierea Vaticanului.

Încă pe 23 februarie curent, cu o zi înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, Papa Francisc a făcut o zi de rugăciune și va ține post pentru pace în Miercurea Cenușii. Exprimându-și marea tristețe față de înrăutățirea situației din Ucraina, le-a cerut liderilor lumii să „facă un examen serios de conștiință în fața lui Dumnezeu”.

„Am o mare durere în inimă din cauza înrăutățirii situației din Ucraina”, a spus Papa Francisc în audiența sa publică din Sala Paul al VI-lea a Vaticanului.

Aceasta a fost a doua zi globală de rugăciune pentru Ucraina pe care Papa Francisc a convocat-o de când criza a început să escaladeze în 2022. Are o legătură de lungă durată cu această țară. În timpul unei vizite la comunitatea catolică ucraineană din Roma în 2018, el a amintit că un episcop ucrainean din capitala argentinei Buenos Aires l-a învățat la vârsta de 12 ani cum să fie slujitor de altar la liturgiile de rit oriental și să citească alfabetul ucrainean.

În calitate de papă, el și-a arătat constant îngrijorarea pentru ucraineni. În 2016, a lansat un proiect caritabil, numit „Papa pentru Ucraina”, care a ajutat peste un milion de oameni. A prezidat luna trecută o zi mondială de rugăciune pentru pace în Ucraina.

Ambasada Rusiei la Sfântul Scaun este situată pe Via della Conciliazione, strada largă care duce la Bazilica Sf. Petru.

#Ambasada Rusiei #Papa Francisc #razboi #Ucraina #Vatican

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare