Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Papa Leon al XIV-lea, rudă îndepărtată cu Madonna, Angelina Jolie și Justin Bieber

20 Iun. 2025, 17:06
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
20 Iun. 2025, 17:06 // Life //  Realitatea.md

Publicația New York Times a luat la puricat arborele genealogic al noului suveran pontif, analizând ultimii 500 de ani ai neamului. Și ghiciți ce! Jurnaliști au descoperit conexiuni dintre Papa Leon și spuma societății americane, celebrități și actori politici, scrie Cancan.md cu referire la presa internațională.

Potrivit analizei New York Times, Papa Leon al XIV-lea ar fi înrudit cu cântăreața Madonna. Papa și cântăreața împart un strămoș comun care s-a născut în urmă cu aproximativ șase generații, ceea ce îi face să fie verișori de gradul nouă. Madonna a avut de-a lungul timpului conflicte cu catolicii din cauza folosirii imaginilor religioase în videoclipurile și spectacolele sale.

Investigația arată că Madonna nu este singura celebritate care poate pretinde că este înrudită cu acesta. Starul pop Justin Bieber are același strămoș comun cu Madonna și Papa, din anii 1590, un canadian numit Louis Boucher de Grandpré.

Acest strămoș îl face, de asemenea, pe Papă o rudă îndepărtată a lui Hillary Clinton, a actriței Angelina Jolie, a foștilor premieri canadieni Justin și Pierre Trudeau și a romancierului Jack Kerouac.

Printr-un strămoș canadian născut în Quebec, Papa este înrudit cu numeroși veri îndepărtați de origine canadiană, mama Madonnei având descendență franco-canadiană.

Revista New York Times a colaborat cu genealogii de la American Ancestors și Cuban Genealogy Club of Miami pentru a analiza arborele genealogic al papei pe ultimele 500 de ani.
„Nobili, oameni înrobiți, luptători pentru libertate și stăpâni de sclavi fac cu toții parte din arborele genealogic al primului papă american,” a transmis revista pe rețelele sociale. „Primele descoperiri privind originea papei au arătat că acesta are strămoși afro-americani. Aceasta a fost o veste uimitoare, dar am știut că este doar începutul.”

Potrivit cercetării, șeful Bisericii Catolice are 17 strămoși afro-americani, dezvăluind conexiuni familiale complexe cu sclavia americană. Opt dintre strămoșii identificați ai papei erau stăpâni de sclavi, majoritatea fiind de culoare neagră.

Străbunica sa maternă din a patra generație, Marie Jeanne, a fost sclavă a lui François Lemelle. Ea i-a născut cel puțin șase copii. Lemelle a eliberat-o pe Marie Jeanne și pe două fiice în 1772. La moartea sa din 1789, i-a lăsat un sfert din moșie, inclusiv 15 sclavi.

Străbunicul papei Leon, Charles Louis Boucher de Grandpré, a fost comandant al forțelor miliției în Louisiana în timpul Revoluției Americane. El a capturat posturi britanice în 1777. Un alt strămoș, Antonio José de Sucre, a luptat alături de Simón Bolívar împotriva colonialismului spaniol în America Latină. Sucre a obținut o victorie decisivă asupra spaniolilor în bătălia de la Ayacucho, în 1824, asigurând practic independența Peru-ului.

Generalul venezuelean a devenit primul președinte ales constituțional al Boliviei în 1825, succedându-i lui Bolívar, dar a fost asasinat cinci ani mai târziu, în Berruecos, Columbia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.