Şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a asigurat marţi seară că Papa Leon al XIV-lea i-a confirmat, în cursul unei conversaţii telefonice, disponibilitatea Vaticanului de a găzdui negocieri de pace între Rusia şi Ucraina, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Discuţia vine în urma convorbirii telefonice de ieri cu preşedintele (n.r.: american Donald) Trump şi alţi lideri europeni”, în timpul căreia Giorgiei Meloni i s-a cerut „să verifice disponibilitatea Sfântului Scaun de a găzdui negocierile”, indică unui mesaj pe WhatsApp al serviciilor premierului italian.

Giorgia Meloni indicase luni seară că preşedintele american Donald Trump, ucrainean Volodimir Zelenski, francez Emmanuel Macron, finlandez Alexander Stubb, cancelarul german Friedrich Merz, precum şi preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen împreună cu ea au discutat la telefon după o convorbire telefonică între liderul de la Casa Albă şi preşedintele rus Vladimir Putin şi cu acea ocazie, „disponibilitatea Sfântului Părinte de a găzdui negocieri la Vatican a fost apreciată drept pozitivă”.

„Găsind la Sfântul Părinte disponibilitatea de a găzdui la Vatican viitoarele discuţii dintre părţi”, Meloni i-a mulţumit Papei pentru „angajamentul său neîncetat în favoarea păcii”, a precizat mesajul de marţi.

Serviciile Giorgiei Meloni au adăugat că premierul italian a discutat, de asemenea, marţi, cu preşedinţii Zelenski, Macron şi Stubb, cu prim-ministrul britanic Keir Starmer, cu cancelarul Merz şi cu Ursula von der Leyen pentru a menţine „o strânsă coordonare între parteneri în vederea unei noi runde de negocieri având ca obiectiv un armistiţiu şi un acord de pace în Ucraina”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Săptămâna trecută, în faţa reprezentanţilor Bisericilor creştine din Orient, Papa Leon al XIV-lea, oficial învestit în funcție duminică, s-a oferit să medieze într-un mesaj adresat beligeranţilor din întreaga lume.

Evocând numeroasele conflicte din lume, „de la Pământul Sfânt la Ucraina, din Liban în Siria, din Orientul Mijlociu până în Tigre”, în Etiopia, „şi în Caucaz”, el a deplâns aceste violenţe, îndemnând la acţiune pentru a se ajunge la pace

#Negocieri #Papa Leon #Rusia #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.