Echipa națională de para judo a obținut trei medalii la ultimul turneu Grand Prix al anului, care s-a desfășurat la Astana, Kazahstan, între 23 și 24 noiembrie curent. Sportivii au concurat în ambele categorii J1 și J2, J1 însemnând sportivi nevăzători și J2 sportivi cu deficiențe de vedere.

Moldova a fost reprezentată de patru sportivi: Ina Cernei (J1, noua categorie de greutate până la 60 kg), Oleg Nemțan (J1, 81 kg), Vadim Crețu (J2, 70 kg) și Nicolai Bondarev (J2, 95 kg). În cele din urmă, Vadim Crețu a obținut medalia de argint, în timp ce Ina Cernei și Nicolai Bondarev au câștigat medalii de bronz.

„Acestea sunt primele medalii Grand Prix pentru cei trei sportivi. Rezultatele lor au adus sportivilor moldoveni primele puncte de clasament, care ar putea contribui la obținerea unor locuri pentru Jocurile Paralimpice de la Los Angeles 2028.

Grand Prix-ul de la Astana a fost primul turneu de para judo în care sportivii au concurat în noile categorii de greutate. Aceste categorii vor fi valabile pentru următorul ciclu paralimpic. De asemenea, acesta a fost un turneu istoric, fiind primul în care sportivii moldoveni au reușit să câștige trei medalii”, se arată într-un comunicat al Comitetului Paralimpic al Republicii Moldova

În acest an, judocanii para din Moldova au câștigat, în total, șapte medalii Grand Prix, precum și două medalii la Jocurile Paralimpice de la Paris: o medalie de argint câștigată de Ion Basoc (J1, +90 kg) și o medalie de bronz obținută de Oleg Crețul (J1, 90 kg).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între timp, amintim și de lotul național de box al Republicii Moldova, care a cucerit șapte medalii la Campionatul Balcanic, desfășurat în orașul Loznica, Serbia.

Rezultat remarcabil! Boxerii moldoveni au cucerit 7 medalii la Campionatul Balcanic din Serbia

#Astana #judo #premii

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china