Republica Moldova a exportat în iunie 2026 mai multe șroturi și turte oleaginoase decât a importat, însă a cheltuit mai mulți bani pe importuri decât a câștigat din exporturi, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija. Această situație reflectă diferențele dintre produsele cumpărate și cele vândute pe piețele externe, scrie Bani.md.

Datele arată că în luna iunie volumul total al comerțului cu șroturi și turte oleaginoase a fost de aproape 14.000 de tone, în valoare de 88,2 milioane de lei. Moldova a importat 5.496 de tone în valoare de 53,4 milioane de lei, dar a exportat 8.458 de tone, pentru care a încasat doar 34,8 milioane de lei. Astfel, deși exporturile au fost cu peste 50% mai mari ca volum, valoarea lor a fost cu aproape 19 milioane de lei mai mică decât cea a importurilor.

Potrivit economistului, explicația constă în structura comerțului. Moldova importă în principal șrot de soia, un produs bogat în proteine și cu valoare adăugată ridicată, utilizat în industria furajelor, în timp ce exportă în special turtă (macuh) de floarea-soarelui, un produs mai ieftin, comercializat în cantități mari. Excepția o reprezintă turtele organice, care obțin prețuri comparabile cu cele ale produselor importate.

Ucraina rămâne principalul furnizor al Moldovei, asigurând peste 80% din importuri, în timp ce România furnizează restul, însă la un preț mediu mai ridicat. Pe partea de export, aproape întreaga cantitate de turtă de floarea-soarelui merge în România, în timp ce Germania cumpără volume reduse, dar de produse organice premium, pentru care plătește de peste trei ori mai mult pe tonă decât România.

Analiza evidențiază și o concentrare ridicată a pieței. Patru companii controlează peste 80% din importurile de șroturi și turte oleaginoase, iar pe segmentul exporturilor activează doar trei companii, fiecare dominând propriul segment de produse.

În concluzie, Iurie Rija susține că adevărata oportunitate pentru exportatorii moldoveni nu constă în majorarea volumelor de produse ieftine, ci în extinderea producției de șroturi și turte organice, care beneficiază de o primă semnificativă de preț pe piețele europene, în special în Germania.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele parlamentului iranian a cerut duminică, 25 octombrie, populației să diminueze consumul de gaze cu 10%, pe măsură ce se apropie iarna, pentru a reduce tensiunile asupra aprovizionării în timpul sezonului rece, relatează Agerpres.

Iranul se confruntă de mult timp cu o penurie de gaze naturale, esențiale pentru încălzire, exacerbată de războiul declanșat la sfârșitul lunii februarie de un atac israeliano-american.

„Pentru a trece peste iarna care se apropie, o mobilizare națională este esențială (…) pentru a reduce consumul de gaze cu cel puțin 10%”, a declarat Mohammad Bagher Ghalibaf într-un video difuzat de media locale.

Temperaturile scad adesea sub zero grade Celsius în Iran în timpul iernii, în special în nordul țării.

„Oricine economisește combustibil, indiferent de cantitate, va primi imediat suma corespunzătoare în contul său bancar”, a mai dat asigurări Ghalibaf.

După începerea războiului, instalațiile de gaze, în special în sudul țării, au fost ținta atacurilor aeriene americane care au scos din funcțiune rafinăriile, conform guvernului.

La începutul lunii octombrie, prim-vicepreședintele Iranului, Mohammad Reza Aref, a indicat că guvernul anticipează un deficit zilnic de gaze de 100 până la 250 de milioane de metri cubi în timpul sezonului rece, din cauza pagubelor provocate de război, conform agenției oficiale de știri IRNA.

Un armistițiu din aprilie a pus capăt la aproape 40 de zile de bombardamente intense, iar în iunie s-a semnat un memorandum de înțelegere care viza încheierea definitivă a conflictului, dar acesta s-a prăbușit în iulie.

Negocierile sunt în impas de atunci.

Deși atacurile au încetat practic în ultimele săptămâni, conflictul este acum centrat în jurul Strâmtorii strategice Ormuz, pe care Iranul susține că o controlează.

Statele Unite, care au impus o blocadă asupra porturilor iraniene, spun că vor să crească presiunea economică asupra Iranului, care este deja supus sancțiunilor internaționale de decenii.