Republica Moldova a exportat în iunie 2026 mai multe șroturi și turte oleaginoase decât a importat, însă a cheltuit mai mulți bani pe importuri decât a câștigat din exporturi, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija. Această situație reflectă diferențele dintre produsele cumpărate și cele vândute pe piețele externe, scrie Bani.md.

Datele arată că în luna iunie volumul total al comerțului cu șroturi și turte oleaginoase a fost de aproape 14.000 de tone, în valoare de 88,2 milioane de lei. Moldova a importat 5.496 de tone în valoare de 53,4 milioane de lei, dar a exportat 8.458 de tone, pentru care a încasat doar 34,8 milioane de lei. Astfel, deși exporturile au fost cu peste 50% mai mari ca volum, valoarea lor a fost cu aproape 19 milioane de lei mai mică decât cea a importurilor.

Potrivit economistului, explicația constă în structura comerțului. Moldova importă în principal șrot de soia, un produs bogat în proteine și cu valoare adăugată ridicată, utilizat în industria furajelor, în timp ce exportă în special turtă (macuh) de floarea-soarelui, un produs mai ieftin, comercializat în cantități mari. Excepția o reprezintă turtele organice, care obțin prețuri comparabile cu cele ale produselor importate.

Ucraina rămâne principalul furnizor al Moldovei, asigurând peste 80% din importuri, în timp ce România furnizează restul, însă la un preț mediu mai ridicat. Pe partea de export, aproape întreaga cantitate de turtă de floarea-soarelui merge în România, în timp ce Germania cumpără volume reduse, dar de produse organice premium, pentru care plătește de peste trei ori mai mult pe tonă decât România.

Analiza evidențiază și o concentrare ridicată a pieței. Patru companii controlează peste 80% din importurile de șroturi și turte oleaginoase, iar pe segmentul exporturilor activează doar trei companii, fiecare dominând propriul segment de produse.

În concluzie, Iurie Rija susține că adevărata oportunitate pentru exportatorii moldoveni nu constă în majorarea volumelor de produse ieftine, ci în extinderea producției de șroturi și turte organice, care beneficiază de o primă semnificativă de preț pe piețele europene, în special în Germania.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.