Un nou mecanism de facturare a energiei regenerabil se va aplica începând cu 1 ianuarie 2024, anunță Guvernul. Autoritățile precizează că în ultimele luni există un interes sporit pentru instalațiile fotovoltaice, investiție care se răscumpără mai rapid, spre deosebire de alte tehnologii, iar în condițiile prețurilor actuale se recuperează de două ori mai repede decât până la criza energetică și începerea războiului din Ucraina.

„Una dintre noutățile inițiativei legislative este tranziția de la contorizarea netă la facturarea netă, pas necesar pentru a face actualul sistem de energie regenerabilă mai echitabil, mai ordonat, nediscriminatoriu, la care să aibă acces cât mai mulți cetățeni”, informează Guvernul.

Conform noilor reglementări, proprietarii de apartamente din blocurile multietajate vor putea instala parcuri de energie regenerabilă pentru consum propriu. Acestea se vor putea afla la o altă adresă decât locul de consum, cu condiția că ambele adrese se află în raza aceluiași furnizor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Proiectul își propune să soluționeze problemele care împiedică dezvoltarea sectorului energiei regenerabile atât pentru componenta energie electrică, utilizarea energiei regenerabile în transporturi, cât și pentru dezvoltarea sectorului încălzire și răcire. Totodată, proiectul își propune să stimuleze investițiile în energia verde.

Totodată, urmare a modificărilor formulate, Executivul ar urma să anunțe licitații pentru parcuri eoliene și fotovoltaice mari, în total puterea instalată în cazul eolienelor fiind de 105 MW și de 60 MW a panourilor fotovoltaice. Parcurile ar urma să fie instalate până în 2025”, precizează Guvernul.

Republica Moldova își propune ca până în 2030 să aibă nu mai puțin de 30% din volumul energiei electrice consumate din surse regenerabile. Actualmente, regenerabilele reprezintă 6%.

#energie regenerabila #Moldova #parcuri euoliene #parcuri fotovoltaice #reglementări

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.