După referendumul privind interzicerea trotinetelor electrice în cadrul serviciilor de ride-sharing, primarul Parisului, Anne Hidalgo, intenționează să organizeze o nouă consultare a populației pe 4 februarie pentru a majora tarifele de parcare pentru SUV-uri, scrie BBC.

Votul din februarie are ca obiectiv majorarea taxelor de parcare pentru vehiculele utilitare sport, conform informațiilor furnizate. Primarul Parisului, Anne Hidalgo, a asigurat că locuitorii adecvați ai Parisului nu vor resimți impactul acestei măsuri. Totuși, în cele 20 de arondismente ale capitalei, proprietatea SUV-urilor, și a mașinilor în general, este relativ redusă, ceea ce ar putea minimaliza opoziția, subliniază BBC.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Principalii afectați de creșterea taxelor de parcare vor fi probabil locuitorii suburbii care folosesc SUV-uri pentru a ajunge în Paris în scopuri de muncă sau recreere, dar aceștia nu au drept de vot în această privință. Cu toate acestea, opoziția a acuzat-o pe primarul socialist că, în loc să anunțe o altă măsură pentru un Paris mai ecologic, după interzicerea trotinetelor, a ales momentul referendumului pentru a devia atenția de la vizitele sale considerate nejustificate.

Membrii consiliului de opoziție din Primăria Parisului au adus acuzații privind activitățile primarului în timpul unei călătorii de două săptămâni în Noua Caledonie și Polinezia Franceză în Pacificul de Sud, în octombrie. Suspiciunile se îndreaptă către faptul că, în cea de-a doua parte a vizitei sale, după 21 octombrie, Hidalgo a rămas pentru a-și vizita fiica, care locuiește pe insula polineziană Raiatea.

#Paris #referendum #SUV-uri

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare