”S-a muncit intens. Fără îndoială evenimentele majore ale acestei sesiuni au fost obținerea regimului fără de vize cu Uniunea Europeană și ratificarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. S-a muncit foarte mult în Parlament, dar și pe dimensiunea externă. Este un rezultat al eforturilor pe care le depunem începând cu 2009 până astăzi. Este un rezultat al coaliției care și-ai asumat aceste angajamente. De acum încolo trebuie să muncim pentru implementarea în practică a Acordului de Asociere.”, a declarat Igor Corman.

Potrivit speakerului cele mai importante legi adoptate sunt Codul Educației, Codul Transporturilor, Legea privind instituirea registrului electronic al alegătorilor, Proiectul de hotărâre privind Concepția de reformare a Procuraturii, pachetul de legi sociale, care prevede majorări de pensii și salarii pentru funcționarii din diferite domenii, Legea privind UTA Găgăuzia (în prima lectură) etc.

În același timp, Igor Corman a menționat că pe parcursul sesiunii primăvară-vară opoziția și-a folosit din plin dreptul de a depune moțiuni – una împotriva Guvernului și două împotriva a doi miniștri.

”În actuala sesiune am dezbătut și am adoptat două declarații foarte importante. Una cu privire la situația din Ucraina și cealaltă cu privire la Transnistria. Toate acțiunile întreprinse scot în evidență deschiderea față de regiunea transnistreană, nicidecum pentru a bloca regiunea transnistreană, cum pretind unii. Cât despre situația din UTA Găgăuzia, scopul nostru este să îmbunătățim Legea privind administrația locală și ca acest proiect să fie adoptat în lectura a doua. Eu consider că este un prim pas necesar, care va calma spiritele și va permite o mai bună funcționare a autonomiei. Vom depune munca necesară pentru ca acest proiect să fie adoptat în sesiunea din toamnă”, a punctat Igor Corman.

Realitatea.md amintește că sesiunea parlamentară primăvară-vară se încheie pe 31 iulie, iar deputații intră în vacanță până pe 5 septembrie, când vor reveni la muncă pentru o scurtă sesiune în plen. Asta pentru că la sfârșitul lunii septembrie urmează să înceapă campania electorală pentru alegerile parlamentare, care vor avea loc pe 30 noiembrie.

Franța se confruntă cu o secetă deosebit de intensă, care pune o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă. Autoritățile au impus restricții în cea mai mare parte din țară și se reunesc miercuri pentru a evalua situația hidrologică la nivel național.

Aproape 70% din teritoriul Franței se află sub restricții privind utilizarea apei, în condițiile unei secete pe care autoritățile o descriu drept „deosebit de intensă”. Duminică, toate cele 99 de departamente din Franța continentală și din Corsica se aflau cel puțin sub nivelul de vigilență din cauza secetei, cea mai redusă treaptă a sistemului francez de avertizare, scrie Mediafax.

Situația este însă mult mai gravă în cea mai mare parte a țării: 67 de departamente sunt la nivelul maxim de criză, iar alte 21 sunt la un nivel ridicat de alertă, potrivit Ministerului francez al Tranziției Ecologice.

Ministrul Tranziției Ecologice, Monique Barbut, a convocat pentru miercuri, 12 august, o reuniune a Comitetului de anticipare și monitorizare hidrologică (CASH), la care vor participa și reprezentanții prefecturilor regionale. Autoritățile urmează să analizeze situația apelor subterane, a râurilor și a solului din întreaga țară, pe baza celor mai recente date furnizate de serviciul meteorologic francez și de specialiștii în resurse de apă.

De asemenea, specialiștii vor evalua evoluția pânzei freatice, debitele râurilor și umiditatea solului, precum și efectele secetei asupra consumului de apă și a zonelor afectate. Analiza va include și consecințele asupra faunei și florei.

Pe agenda comitetului se află și modul în care a fost gestionat actualul episod de secetă, precum și măsurile necesare pentru o mai bună pregătire în fața unor astfel de situații.

Ministerul francez al Tranziției Ecologice a precizat că obiectivul este găsirea de soluții pentru a limita efectele viitoarelor episoade de secetă și pentru a reduce vulnerabilitatea regiunilor afectate.