Proiectul de lege care prevede măsuri de sprijin pentru fermierii afectați de secetă a fost votat vineri, 13 septembrie curent, de Parlament în primă lectură și în a doua lectură. Acesta prevede suspendarea de drept a obligațiilor de plată față de creditori pentru un termen de 6 luni. De asemenea, va fi restructurată, reeșalonată sau, după caz, suspendată obligația de plată a datoriilor restante acumulate față de creditori prin negocierea părților. Proiectul prelungește și garanțiile financiare emise de către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului.

Vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al agriculturii și industriei alimentare, a declarat în plen că anul 2024, din punct de vedere al condițiilor meteorologice, este un an atipic, cu mai multe calamități naturale sub formă de grindină, secetă, furtuni de praf, înghețuri târzii de primăvară. Toate au afectat starea agriculturii.

„Seceta a afectat, potrivit datelor preliminare, 69 de mii de hectare în proporție de 60-70%, 44 de mii de hectare sunt cu grad de afectare de 71-80%, 57 de mii de hectare au aproximativ un grad de afectare de 81-100%. Ploile și vântul puternic au afectat peste 7200 de hectare, dintre care circa o mie de hectare cu grad de afectare 81-100%. Grindina a afectat peste 4 mii de hectare. Înghețul târziu a afectat peste 3,8 mii de hectare, dintre care 1 300 au fost cu grad de afectare 61-70%, iar 2,2 – cu grad de afectare între 81-100%”, a menționat ministrul.

Măsurile decise de autorități vizează fermierii care au obținut credite, bunuri sau inputuri utilizate pentru activitățile agricole și ale căror culturi agricole au fost afectate în proporție de cel puțin 60% de seceta din 2024, iar suprafața prelucrată afectată constituie nu mai puțin de 50%.

Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Radu Mudreac, a declarat că acest proiect trebuie îmbunătățit, întrucât de prevederile lui vor beneficia foarte puțini agricultori. Și aceasta din cauza criteriilor de eligibilitate care se referă la suprafețe și gradul de afectare, precum și la perioada în care au fost accesate creditele.

„Acum, să vedem, dacă un agricultor are o mie de hectare, dintre care 450 de hectare sunt afectate în proporție de 80%, el beneficiază? Nu! … Doi – dacă agricultorul a luat creditul pe 31 august? Tot nu beneficiază – câți agricultori vor beneficia? 2? 35?”, a întrebat Radu Mudreac.

Tot el a propus două amendamente care nu au fost susținute decât de opoziție.

Proiectul de lege într-un final a fost votat în lectură finală de 75 de deputați. Cu el, speakerul Igor Grosu a încheiat ședința Parlamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agricultori #ajutor #porumb

Asociația Forța Fermierilor, împreună cu reprezentanții producătorilor de sfeclă de zahăr și ai culturilor oleaginoase, amenință cu proteste la care vor fi folosite tehnica și utilajele agricole, dacă autoritățile nu vor întreprinde, până pe 30 octombrie, acțiuni pentru soluționarea revendicărilor lor. Agricultorii reclamă costuri de producție tot mai mari, lipsa subvențiilor și blocaje logistice la export și cer prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase din Ucraina până cel puțin la 31 mai 2027.

Într-un comunicat publicat după ședința Consiliului Asociației Forța Fermierilor din 21 octombrie, organizațiile avertizează că situația din sectorul culturilor de câmp s-a agravat, pe fondul calamităților naturale, al deficitului de finanțare și al scumpirii inputurilor agricole.

Potrivit agricultorilor, prețul motorinei a crescut cu aproape 100%, iar costurile fertilizanților, pieselor de schimb și energiei electrice s-au majorat cu 50–70%. În același timp, prețurile de achiziție pentru unele cereale și oleaginoase nu asigură nici măcar o rentabilitate minimă.

Fermierii reclamă și aglomerarea transportului rutier în portul Giurgiulești și la punctele vamale, în special la vama Giurgiulești–Galați, unde, potrivit acestora, cozile de camioane ajung zilnic la 7–8 kilometri. Costurile logistice ar fi influențate inclusiv de scăderea nivelului apei în Dunăre și de scumpirea transportului rutier și naval.

O altă problemă invocată este concurența cu producția agricolă din Ucraina. Reprezentanții asociațiilor susțin că prețurile de achiziție pentru floarea-soarelui din țara vecină sunt, în medie, cu aproximativ doi lei mai mici decât în Republica Moldova, iar cele pentru grâu și porumb — cu circa un leu mai mici.

În acest context, agricultorii cer prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase din Ucraina, avertizând că expirarea măsurii după 31 octombrie ar putea pune o presiune suplimentară asupra prețurilor de pe piața internă.

Organizațiile mai solicită rambursarea accizei la motorină pentru agricultorii micro, mici și mijlocii, achitarea plăților directe la hectar pentru producătorii de sfeclă de zahăr până la sfârșitul anului și introducerea, din 2027, a plăților directe pentru suprafețele cultivate cu cereale și oleaginoase.

Printre revendicări se mai numără menținerea cotei TVA de 8% pentru sfecla de zahăr, renunțarea la regimul de taxare inversă pentru cereale și oleaginoase, precum și identificarea unor mecanisme de finanțare pentru agricultorii aflați în dificultate financiară.

Potrivit asociațiilor, aproximativ 25% dintre agricultori se află, de iure, în stare de insolvență, nu au acces la finanțare și riscă să-și sisteze activitatea după expirarea moratoriului privind executarea silită.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reprezentanții celor trei asociații afirmă că sunt dispuși să negocieze revendicările cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Finanțelor, Guvernul, Parlamentul și Banca Națională. Dacă până pe 30 octombrie nu vor vedea acțiuni din partea autorităților, aceștia anunță că sunt pregătiți să organizeze proteste cu tehnică și utilaje agricole.

#Asociatia Forta Fermierilor #producatori #protest #sfecla de zahar