Parlamentul a solicitat Comisiei de la Veneția să se pronunțe asupra modificărilor legislative care vizează procedura de numire a candidaților propuși de partenerii de dezvoltare în comisiile de evaluare externă a procurorilor și judecătorilor.

Comisia de la Veneția urmează să analizeze dacă prevederile introduse prin Legea nr. 26/2026 sunt compatibile cu principiile democratice, statul de drept și standardele constituționale.

„Asistența Comisiei de la Veneția este deosebit de valoroasă în procesul de asigurare a conformității legislației naționale cu standardele internaționale”, se menționează în comunicatul Parlamentului.

Modificările adoptate prevăd că, în cazul în care candidații externi din comisiile de evaluare nu obțin majoritatea calificată de 3/5 din voturile deputaților, Comisia juridică, pentru numiri și imunități va examina repetat candidaturile și va selecta candidații cu cel mai mare număr de voturi. Ulterior, proiectul de hotărâre este transmis Parlamentului și poate fi adoptat cu votul majorității deputaților aleși.

Anterior, Comisia de la Veneția a subliniat în mai multe opinii importanța existenței unor mecanisme anti-blocaj pentru a asigura funcționarea instituțiilor statului sau a organelor independente.

Solicitarea Parlamentului vine după ce autoritățile europene au cerut Chișinăului să transmită Comisiei de la Veneția amendamentul legislativ adoptat recent, care modifică procedura de numire a membrilor internaționali ai comisiilor de evaluare externă.

Reamintim că săptămâna trecută, deputații PAS au modificat legea astfel încât membrii Comisiei de evaluare a procurorilor să poată fi numiți cu 51 de voturi, în loc de 61, cum era anterior. Decizia a venit la o săptămână după ce majoritatea parlamentară nu a reușit să îl numească pe olandezul Herman von Hebel în această comisie.

La doar câteva ore după modificarea legii, documentul a fost promulgat de președinta Maia Sandu și publicat în Monitorul Oficial. A doua zi, majoritatea parlamentară l-a votat pe Herman von Hebel ca membru al Comisiei de evaluare a procurorilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#comisia de la veneția #parlament #vetting

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.