Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Parlamentul cere opinia Comisiei de la Veneția asupra modificărilor privind numirea experților în comisiile de vetting

11 Mart. 2026, 16:04
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
11 Mart. 2026, 16:04 // Politica //  Realitatea.md

Parlamentul a solicitat Comisiei de la Veneția să se pronunțe asupra modificărilor legislative care vizează procedura de numire a candidaților propuși de partenerii de dezvoltare în comisiile de evaluare externă a procurorilor și judecătorilor.

Comisia de la Veneția urmează să analizeze dacă prevederile introduse prin Legea nr. 26/2026 sunt compatibile cu principiile democratice, statul de drept și standardele constituționale.

„Asistența Comisiei de la Veneția este deosebit de valoroasă în procesul de asigurare a conformității legislației naționale cu standardele internaționale”, se menționează în comunicatul Parlamentului.

Modificările adoptate prevăd că, în cazul în care candidații externi din comisiile de evaluare nu obțin majoritatea calificată de 3/5 din voturile deputaților, Comisia juridică, pentru numiri și imunități va examina repetat candidaturile și va selecta candidații cu cel mai mare număr de voturi. Ulterior, proiectul de hotărâre este transmis Parlamentului și poate fi adoptat cu votul majorității deputaților aleși.

Anterior, Comisia de la Veneția a subliniat în mai multe opinii importanța existenței unor mecanisme anti-blocaj pentru a asigura funcționarea instituțiilor statului sau a organelor independente.

Solicitarea Parlamentului vine după ce autoritățile europene au cerut Chișinăului să transmită Comisiei de la Veneția amendamentul legislativ adoptat recent, care modifică procedura de numire a membrilor internaționali ai comisiilor de evaluare externă.

Reamintim că săptămâna trecută, deputații PAS au modificat legea astfel încât membrii Comisiei de evaluare a procurorilor să poată fi numiți cu 51 de voturi, în loc de 61, cum era anterior. Decizia a venit la o săptămână după ce majoritatea parlamentară nu a reușit să îl numească pe olandezul Herman von Hebel în această comisie.

La doar câteva ore după modificarea legii, documentul a fost promulgat de președinta Maia Sandu și publicat în Monitorul Oficial. A doua zi, majoritatea parlamentară l-a votat pe Herman von Hebel ca membru al Comisiei de evaluare a procurorilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.