Numărul europarlamentarilor va creşte de la 705 la 720 după alegerile europene programate pentru iunie 2024, a anunţat vineri Consiliul European. 12 ţări vor primi locuri suplimentare, pe baza evoluțiilor demografice.

Creşterea cu 15 locuri a numărului de europarlamentari reflectă „schimbările demografice din statele membre”, se precizează într-un comunicat de presă al Consiliul European, preluat de AFP, potrivit Agerpres.

Franţei i se alocă două locuri (ajungând la un total de 81 de europarlamentari), la fel Spaniei (61 în total) şi Ţărilor de Jos (31). Alte nouă ţări câştigă câte un loc: Austria (20), Danemarca (15), Belgia (22), Polonia (53), Finlanda (15), Slovacia (15), Irlanda (14), Slovenia (9) şi Letonia (9).

Consiliul European, reprezentând liderii celor 27 de state membre, susţine că această decizie este „neutră din punct de vedere bugetar”, adică nu duce la o creştere a bugetului Uniunii.

Cum se stabilește numărul de eurodeputați

Numărul deputaţilor este revizuit înainte de fiecare scrutin european. Tratatul de la Lisabona prevede maximum 751 de oficiali aleşi (inclusiv preşedintele), nu mai puţin de şase oficiali aleşi pentru fiecare ţară şi nu mai mult de 96. Germania, cea mai populată ţară din UE, are 96 de europarlamentari.

La 1 februarie 2020, numărul locurilor a scăzut de la 751 la 705, ca urmare a plecării europarlamentarilor britanici după Brexit.

Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în statele membre în perioada 6-9 iunie 2024. Acestea vor duce la o reînnoire a conducerii instituţiilor europene.

Europarlamentarii sunt aleşi prin vot universal direct pentru un mandat de 5 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #europarlamentar #Parlamentul European #schimbari demografice

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.