Parlamentul European urmează să discute și să voteze, în sesiunea plenară din 6-9 octombrie, două moțiuni de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen – un demers fără precedent, potrivit unui e-mail intern al președintei Parlamentului, Roberta Metsola, consultat de POLITICO.

Cele două moțiuni au fost depuse separat de grupurile Patrioții pentru Europa (extremă dreapta) și Stânga, în noaptea de 10 septembrie, la miezul nopții – cel mai timpuriu termen în care au putut face acest lucru conform regulilor parlamentare. Potrivit a doi oficiali, Patrioții au depus documentele cu 20 de secunde înaintea Stângii.

Conform digi24.ro, demersurile au venit la doar câteva ore după discursul despre starea Uniunii susținut de Ursula von der Leyen în plenul de la Strasbourg și la două luni după ultimul vot de încredere pe care l-a câștigat, dar care a evidențiat fragmentarea politică din legislativul european.

Patrioții – grup din care fac parte Reuniunea Națională (RN) a lui Marine Le Pen și Fidesz-ul premierului Viktor Orbán – o acuză pe șefa Comisiei de „lipsă de transparență și responsabilitate” și critică acordurile comerciale Mercosur și cel cu Statele Unite. La rândul său, Stânga denunță politica comercială a Comisiei, dar pune accent mai ales pe „inacțiunea executivului UE în contextul războiului Israelului în Gaza”.

Depunerea simultană a două moțiuni de cenzură este fără precedent și a generat dezbateri privind procedura de vot. Momentul dezbaterilor și al voturilor va fi decis de liderii grupurilor politice atunci când vor discuta agenda finală a plenului pe 1 octombrie, a declarat purtătorul de cuvânt al Parlamentului, Delphine Colard.

Potrivit a două surse familiare cu procedura, cea mai probabilă variantă este o dezbatere comună pe 6 octombrie, urmată de două voturi separate în 9 octombrie. Patrioții vor revendica, cel mai probabil, dreptul la primul vot, întrucât au fost primii care au depus moțiunea.

La 10 iulie, Parlamentul European a respins deja o moțiune de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, inițiată de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea, care o acuza de lipsă de transparență în scandalul „Pfizergate”. Moțiunea a fost susținută de 175 de eurodeputați și respinsă de 360, cu 18 abțineri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#moțiune #PE #Ursula von der Leyen

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.