Parlamentul European urmează să discute și să voteze, în sesiunea plenară din 6-9 octombrie, două moțiuni de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen – un demers fără precedent, potrivit unui e-mail intern al președintei Parlamentului, Roberta Metsola, consultat de POLITICO.

Cele două moțiuni au fost depuse separat de grupurile Patrioții pentru Europa (extremă dreapta) și Stânga, în noaptea de 10 septembrie, la miezul nopții – cel mai timpuriu termen în care au putut face acest lucru conform regulilor parlamentare. Potrivit a doi oficiali, Patrioții au depus documentele cu 20 de secunde înaintea Stângii.

Conform digi24.ro, demersurile au venit la doar câteva ore după discursul despre starea Uniunii susținut de Ursula von der Leyen în plenul de la Strasbourg și la două luni după ultimul vot de încredere pe care l-a câștigat, dar care a evidențiat fragmentarea politică din legislativul european.

Patrioții – grup din care fac parte Reuniunea Națională (RN) a lui Marine Le Pen și Fidesz-ul premierului Viktor Orbán – o acuză pe șefa Comisiei de „lipsă de transparență și responsabilitate” și critică acordurile comerciale Mercosur și cel cu Statele Unite. La rândul său, Stânga denunță politica comercială a Comisiei, dar pune accent mai ales pe „inacțiunea executivului UE în contextul războiului Israelului în Gaza”.

Depunerea simultană a două moțiuni de cenzură este fără precedent și a generat dezbateri privind procedura de vot. Momentul dezbaterilor și al voturilor va fi decis de liderii grupurilor politice atunci când vor discuta agenda finală a plenului pe 1 octombrie, a declarat purtătorul de cuvânt al Parlamentului, Delphine Colard.

Potrivit a două surse familiare cu procedura, cea mai probabilă variantă este o dezbatere comună pe 6 octombrie, urmată de două voturi separate în 9 octombrie. Patrioții vor revendica, cel mai probabil, dreptul la primul vot, întrucât au fost primii care au depus moțiunea.

La 10 iulie, Parlamentul European a respins deja o moțiune de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen, inițiată de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea, care o acuza de lipsă de transparență în scandalul „Pfizergate”. Moțiunea a fost susținută de 175 de eurodeputați și respinsă de 360, cu 18 abțineri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#moțiune #PE #Ursula von der Leyen

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.