Parlamentul a audiat raportul Comisiei de anchetă privind fenomenul escrocheriilor telefonice, financiare și digitale și a aprobat o hotărâre prin care recomandă instituirea unui Punct Focal Național Antifraudă. Noua structură ar urma să consolideze mecanismele de prevenire, identificare, investigare și combatere a fraudelor.

Potrivit raportului prezentat, peste 95% dintre fraude sunt comise prin tehnici de inginerie socială. Printre cele mai răspândite metode se numără falsificarea identității apelantului, escrocheriile investiționale bazate pe tehnologii deepfake, impersonarea autorităților și a instituțiilor bancare, precum și schema „ruda implicată în accident”.

Datele Comisiei arată că, în primele cinci luni ale anului 2026, numărul cazurilor de fraudă a crescut cu 21,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, prejudiciul total declarat de victime a ajuns la un nivel record de aproximativ 272 de milioane de lei în 2025.

Pentru a răspunde acestui fenomen, Comisia propune crearea unui Punct Focal Național Antifraudă, care să funcționeze permanent, în regim online și în timp real. Centrul ar urma să reunească reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informații și Securitate, Procuraturii Generale și PCCOCS, Inspectoratului General al Poliției, Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Agenției pentru Securitate Cibernetică, Băncii Naționale a Moldovei, instituțiilor financiar-bancare, operatorilor de telefonie mobilă și internet, precum și ai ANRCETI.

Printre atribuțiile noii structuri se numără coordonarea schimbului de informații între instituții, blocarea rapidă a numerelor și platformelor utilizate în fraude, implementarea obligatorie a sistemelor antispoofing, instituirea unui mecanism unic de alertare a populației și prezentarea periodică a rapoartelor de activitate în Parlament.

Comisia recomandă, de asemenea, modificarea legislației prin înăsprirea pedepselor pentru fraudele digitale, reglementarea mai strictă a activelor virtuale și eliminarea anonimatului la activarea cartelelor SIM preplătite.

Totodată, autoritățile, băncile și operatorii de telefonie sunt îndemnați să își consolideze sistemele antifraudă, să intensifice campaniile de informare, în special pentru persoanele în etate, și să doteze penitenciarele cu echipamente de blocare a radiocomunicațiilor.

Conform hotărârii adoptate, Guvernul va prezenta Parlamentului, în termen de 90 de zile, un raport privind măsurile întreprinse pentru implementarea recomandărilor formulate de Comisia de anchetă.

Comisia de anchetă a fost constituită de Parlament la 4 iunie și este formată din 11 deputați din toate fracțiunile parlamentare. Aceasta este condusă de deputatul Lilian Carp.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#comisie #escrocherii telefonice #parlament #Punct Focal Național Antifraudă #raport

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.