Pe parcursul anului trecut, Parlamentul Republicii Moldova a fost vizitat de 12 630 de persoane. În acest sens, pentru ventru vizitatori au fost organizate 414 tururi ghidate în clădirea instituției parlamentare.

„Cele mai multe dintre tururi, circa 90%, au fost desfășurate în limba română. Iar celelalte 10 % au fost realizate în limbile engleză și rusă. Din numărul total de beneficiari ai tururilor ghidate, jumătate au fost copii și un sfert – studenți”, transmite instituția legislativă.

Tot în această perioadă, Parlamentul Republicii Moldova a primit vizitatori din toate raioanele țării, inclusiv din localitățile de pe malul stâng al Nistrului.

33% – au fost fost locuitori ai Capitalei, iar aproape 40% – cetățeni din alte localități din țară. De asemenea, au fost vizitatori din peste 30 de țări. Printre acestea figurează Statele Unite ale Americii, Franța, România, Suedia, Norvegia, Finlanda, Germania, Lituania, China, India, Kazahstan, Portugalia, Puerto Rico etc.

În cadrul a 136 de vizite de informare, cetățenii au avut posibilitatea să discute cu deputații, iar beneficiari ai 21 de vizite au participat la ședința plenară a Parlamentului.

„Anul trecut, Parlamentul Republicii Moldova a primit în vizită și 2 730 de copii, beneficiari ai programului educațional lansat de Guvern „Moldova Europeană”, precum și 122 de persoane care au participat la tabăra „Dor” – „Diasporă. Origini. Rădăcini”.

De asemenea, au vizitat Parlamentul 250 de profesori de limbă și literatură română, care activează în școli cu predare în limbile minorităților etnice, circa 100 de copii și maturi refugiați din Ucraina, circa 130 de persoane din UTA Găgăuzia, precum și 35 de tineri de etnie romă, beneficiari ai burselor de merit”, se arată în comunicatul emis de Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din anul 2014, Parlamentul organizează tururi ghidate. Acestea sunt gratuite și sunt realizate săptămânal, în zilele de luni, marți și miercuri, în limbile română, engleză și rusă.

#creștere #parlament #vizitatori

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.