În perioada 6-7 octombrie, Parlamentul Republicii Moldova va găzdui cel de-al 109-lea Seminar Rose-Roth, organizat în cooperare cu Adunarea Parlamentară a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (AP OTAN). La eveniment vor participa parlamentari, reprezentanți ai autorităților guvernamentale, experți, reprezentanți ai mediului academic și ai corpului diplomatic.

Totodată, la eveniment va fi prezent și președintele AP OTAN, Marcos Perestrello, care are planificată o întrevedere cu președintele Parlamentului, Igor Grosu. Participanții vor examina viitorul țării noastre în spațiul euro-atlantic, inclusiv lecțiile privind consolidarea rezilienței într-un mediu strategic plin de provocări.

„Seminarul va include mai multe sesiuni de discuții. Acestea vor viza securitatea regională și securitatea Republicii Moldova în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, securitatea energetică de la Marea Neagră până la Golful Persic, reziliența, precum și parteneriatul AP OTAN-Republica Moldova într-un mediu de securitate euro-atlantic în schimbare. Un alt subiect abordat de participanții la seminar va fi situația din regiunea Mării Negre pe timp de război și implicațiile acesteia pentru securitatea regională și euro-atlantică.

De asemenea, în cadrul seminarului, participanții își propun să examineze evoluția parteneriatului AP OTAN-Republica Moldova, să identifice prioritățile pentru cooperarea viitoare și domeniile în care implicarea parlamentară și parteneriatele internaționale pot contribui la consolidarea rezilienței Republicii Moldova și la promovarea agendei sale de integrare europeană. Totodată, va fi evaluat modul în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei a aprofundat interdependența în materie de securitate la nivel regional și va fi analizat rolul Republicii Moldova atât ca stat aflat în prima linie, cât și ca factor de contribuție la stabilitatea regională”, se arată în comunicatul emis de Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

AP OTAN este o organizație interparlamentară care reunește 281 de parlamentari din cele 32 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice, precum și din țările asociate. Din octombrie 2025, Republica Moldova are statut de partener pentru securitate cuprinzătoare al Adunării Parlamentare a OTAN.

#oficiali #parlament #seminar

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.