Biroul permanent al Parlamentului a aprobat ordinea de zi a ședințelor plenare pentru perioada 7-15 decembrie 2023. Ședința plenară de joi va începe la ora 11:00. Nouă dintre proiectele pe care le vor examina deputații vizează ajustarea legislației naționale la aquis-ul UE. Printre acestea se regăsesc inițiativele legislative privind protecția secretelor comerciale; produsele alimentare și furajele modificate genetic; reglementarea transmiterii registrului cu numele pasagerilor de la transportatorii aerieni la Unitatea de Informații; modificarea Legii apelor, precum și a Legii privind deșeurile; introducerea pe piață a produselor fitosanitare etc.

„În prima lectură, parlamentarii vor examina, în mod prioritar, proiectul bugetului de stat pentru anul 2024, al fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul viitor. De asemenea, vor fi dezbătute proiectele de rectificare a bugetului de stat pentru anul curent; simplificarea procesului de elaborare a proiectelor de acte normative; diminuarea unor taxe vamale; privind statutul, conduita și etica deputatului. În prima lectură va fi examinat și proiectul cu privire la exercitarea profesiunii de medic, cu privire la activitatea arhitecturală și cel privind modificarea cadrului normativ conex Legii taxei de stat”, anunță Parlamentul.

În lectura a doua vor fi examinate proiectele cu privire la medicamente; la serviciile de mediere garantată de stat; extinderea termenului de desfășurare a activității de îngrijire calificată a copiilor în baza patentei de întreprinzător; instituirea sistemului de vot electronic în consiliile locale, raioanele și cele municipale și proiectul cu privire la energia electrică. În ordinea de zi se mai regăsesc proiectele privind asigurarea integrității și funcționalității pieței energiei electrice și cel privind instituirea unui nou mecanism de calcul al plății pentru posesia și folosința terenurilor din categoria fondului apelor.

Totodată, parlamentarii urmează să ratifice o serie de documente: de finanțare cu Banca Europeană de Investiții în vederea implementării Proiectului „Livada Moldovei”; cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea implementării proiectelor „RLF – Răspuns de urgență – Căile Ferate din Moldova” și „Securitatea furnizării gazelor naturale”; cu Republica Portugheză în domeniile limbii, educației, învățământului superior, științei și tehnologiei, culturii, sportului, tineretului și mass-media. Urmează a fi ratificat și Protocolul la Acordul privind transportul internațional ocazional de călători cu autocarul și autobuzul (INTERBUS).

„Parlamentul va mai examina proiectul de lege pentru accederea Republicii Moldova la Acordul parțial extins privind Registrul daunelor cauzate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei. Deputații urmează să mai discute proiectul de modificare a Strategiei naționale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanțării terorismului pentru anii 2020–2025 şi a Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei”, precizează Legislativul.

În următoarea perioadă, Parlamentul va examina și proiectul de hotărâre privind încetarea mandatului de membru al Consiliului de administrație al Fondului de garantare a depozitelor din sistemul bancar al lui Victor Ermurachi, precum și proiectele de hotărâre privind numirea lui Ion Josan și a Anei Litocenco în funcția de membru al Consiliului de administrație al Fondului de garantare a depozitelor din sistemul bancar.

#biroul permanent #parlament #UE

Comisia Europeană (CE) anunţă că urmăreşte îndeaproape criza în centrul căreia se află Tribunalul Constituţional polonez, după o confruntare în faţa sediului instituţiei, vineri seara, transmisă în direct la televizor, un incident care a repus în centrul atenţiei un conflict care durează de peste zece ani, relatează news.ro.

„Autorităţilor poloneze le revine să vegheze ca Tribunalul Constituţional să funcţioneze confrom Constituţiei poloneze şi să respecte jurisprundenţa pertinentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)”, a declarat sâmbătă Euronews un purtător de cuvânt al Comisiei.

„Numirea a opt noi membri ai Tribunalului Constituţional ţine de puterea constituţională a Sejmului, Parlamentul polonez”, a subliniat el.

El a evocat o hotărâre prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO a dispus măsuri provizorii, la 5 mai 2026, prin care le cere autorităţilor poloneze competente ”să se abţină să blocheze preluarea funcţiei şi exercitarea sarcinilor judiciare de către judecătorii numiţi de către Sejm în martie 2026”.

Tusk: „Restabilirea calmului nu înseamnă acceptarea nerespectării legii”

Premierul Donald Tusk li s-a adresat polonezilor într-un discurs televizat, sâmbărtă seara, în prima sa reacţie importantă la criză.

El a catalogat evenimentele de vineri drept „incidente scandaloase” şi şi-a exprimat speranţa ca asemenea scene să nu se mai repete nicodat în Polonia.

„Restabilirea calmului nu poate însemna acceptarea ilegalităţii sau violenţei”, a declarat Tusk, care a promis să restabilească condiţiile unei justiţii independente şi unui stat de drept.

„Un stat democratic trebuie să fie puternic şi capabil să facă justiţia să fie respectată”, a declarat el, dând asigurări că statul de drept se va impune în faţa violenţei.

Criza s-a agravat vineri seara, după ce preşedintele Karol Nawrocki a intrat în sediul Tribunalului Constituţional, unde blochează nominalizările unor noi judecători.

Poliţia a încercuit clădirea, în timp ce o confruntare se desfăşura în direct la televizor, ilustrând impasul tot mai puternic între preşedinte şi Guvern pe tema componenţei celei mai înalte jurisdicţii poloneze.

Guvernul Tusk subliniază că continuă reforme considerate necesare de mult timp în restabilirea statului de drept, după ani a ceea ce cataloghează drept un amestec al Partidului Lege şi Justiţie (PiS, naţionalist) în sistemul judiciar.

Opoziţia acuză, la rândul ei, Guvernul de faptul că încearcă să dea o lovitură de stat.

Conservatorii europeni acuză de tăcere

Copreşedinţii grupului Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) au condamnat sâmbătă acţiunile Guvernului polonez drept o încălcare a statului de drept şi şi-au exprimat susţinerea faţă de preşedintele polonez Karol Nawrocki.

„Acţiunile Guvernului Tusk constituie o încălcare clară şi gravă a statului de drept. Condamnăm acest atac împotriva independenţei justiţiei şi garanţiilor constituţionale în Polonia. Niciun Guvern nu este mai presus de lege”, a denunţat copreşedintele ECR Nicola Procaccini.

El a cerut ca instituţiile europene „să nu se facă că nu văd” şi a subliniat că respectarea suveranităţii naţionale şi independenţei justiţiei trebuie să rămînă o problemă de principu „independnetă de alianţele politice”.

Legitimitatea Tribunalului Constituţional este contestată de peste zece ani.

Diferendul datează din 2015, când Platforma Civică a lui Tusk, care se afla atunci la putere, şi PiS, care se afla în opoziţie, s-au înfruntat pe tema nominalizării a cinci judecători.

De atunci, acest diferend s-a transformat într-un conflict mai larg privind independneţa justiţiei, componenţa Tribunalului Constituţional şi autoritatea hotărîrilor acestuia.