Parlamentul ungar va începe miercurea viitoare dezbaterea privind ratificarea intrării în NATO a Suediei şi Finlandei, dar votul parlamentarilor va surveni abia la începutul lunii martie.

Portalul Portfolio.hu a relatat că, potrivit propunerilor privind ordinea de zi a sesiunii parlamentare care începe luni, 27 februarie, şi durează trei zile, subiectul ratificării este planificat pentru 1 martie.

FIDESZ, partidul premierului ungar ultranaţionalist Viktor Orban, care este considerat drept politicianul european cel mai apropiat de Moscova, dispune de o majoritate de două treimi în legislativ. Ungaria amână de luni bune ratificarea aderării ţărilor nordice la alianţă şi este singura ţară membră a UE care nu a făcut încă acest lucru,.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totuşi, nu se preconizează ca deputaţii ungari să voteze săptămâna viitoare, ci după încă o săptămână, la 7 martie.

EFE aminteşte că Finlanda şi Suedia au solicitat să adere la NATO ca o reacţie la invazia rusă în Ucraina. Până acum, 28 din cei 30 de membri ai alianţei nord-atlantice – toţi, cu excepţia Ungariei şi Turciei – au ratificat documentul de aderare a celor doi noi parteneri, dar este nevoie de aprobarea tuturor parlamentelor din ţările membre.

Turcia s-a arătat favorabilă intrării Finlandei în NATO, dar blochează pentru moment candidatura Suediei, cerând în schimb autorităţilor de la Stockholm să predea justiţiei turce persoane acuzate de terorism şi să interzică manifestaţii ale organizaţiilor prokurde pe care Ankara le consideră teroriste.

#Finlanda #NATO #Suedia

Președinta Maia Sandu a discutat cu tinerii, în cadrul celei de-a cincea ediții a Moldova Youth Forum, despre reziliență, democrație, libertate și implicarea în comunitate. Șefa statului a subliniat că reziliența nu este un concept abstract, ci capacitatea de a face față unor situații dificile, de a se informa corect, de a se pregăti și de a acționa într-o lume tot mai imprevizibilă.

Unul dintre subiectele abordate a fost impactul schimbărilor climatice asupra Republicii Moldova, în special prin secetă și lipsa apei. Maia Sandu i-a îndemnat pe tineri să se implice în proiecte de mediu și în inițiativele din comunitățile lor.

Discuțiile au vizat și dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale. Potrivit președintei, tinerii s-au arătat mai puțin îngrijorați de rolul tot mai mare al tehnologiilor în viața de zi cu zi. Totuși, aceștia au convenit asupra necesității de a proteja datele personale, de a nu permite algoritmilor să ia decizii în locul oamenilor și de a folosi inteligența artificială ca instrument de sprijin, nu ca înlocuitor al gândirii și efortului intelectual.

Maia Sandu a vorbit și despre necesitatea protejării democrației și libertății. Ea a subliniat că o societate rezilientă se construiește prin implicare și colaborare, inclusiv în comunitățile locale, și nu prin izolarea oamenilor în mediul online.