Contractul de achiziție a energiei electrice cu Centrala termoelectrică Moldovenească din regiunea transnistreană (MGRES) asigură atât prețuri mai mici pentru consumatorii malului drept, cât și funcționalitatea regiunii transnistrene. O spune ministrul energiei, Victor Parlicov, potrivit căruia lipsa unui contract de achiziție a energiei electrice din stânga Nistrului ar declanșa o criză în regiune, consecințele căreia vor fi suportate tot de autoritățile constituționale de la Chișinău, transmite ipn.md.

Săptămâna trecută, Energocom a semnat un nou contract de achiziție a energiei electrice de la MGRES. Conform graficelor agreate, urmează să fie achiziționate de la MGRES aproximativ 282 mii MWh lunar, ceea ce constituie peste 90% din necesarul de energie al malului drept. Ministrul energiei spune că tranzacția este avantajoasă pentru ambele maluri ale Nistrului.

„Toată lumea înțelege și recunoaște că energia electrică produsă în regiunea transnistreană nu are un preț de piață. Nu ar fi competitivă Centrala de la Cuciurgan dacă ar plăti gazul la prețul lui corect. Atât timp cât există posibilitatea ca regiunea transnistreană să primească, de facto, gaz gratuit, pe de o parte, beneficiază consumatorii de pe malul drept. Pe de altă parte, trebuie să înțelegem că asta permite menținerea unei stabilități în regiunea transnistreană. Energia electrică livrată malului drept este una dintre sursele principale de acoperire a deficitului bugetar, care menține funcționalitatea regiunii”, a spus Victor Parlicov în cadrul emisiunii „La 360 de grade” la Radio Moldova.

Ministrul energiei spune că acuzațiile unor reprezentanți ai societății civile și reprezentanți ai opoziției privind finanțarea separatismului sunt pertinente, însă imposibilitatea Tiraspolului de a vinde energie electrică ar declanșa o adevărată criză umanitară în regiune.

„Unii spun că noi subvenționăm separatismul și au dreptate, parțial, factologic. Dar acest lucru se întâmplă de zeci de ani. Consecințele neachiziționării energiei și renunțarea la acest contract ar însemna nu doar prețuri mai mari pentru malul drept, dar și faptul că malul drept ar trebui să absoarbă consecințele crizei care se va declanșa pe malul stâng. Pentru că veniturile bugetare ale regiunii depind de acest contract”, a mai spus Victor Parlicov.

Noul contract semnat cu MGRES prevede un preț de achiziție este 66 USD/MWh, cu 7 dolari mai puțin decât în ultimele patru luni. Victor Parlicov spune că prețul mai mic de achiziție ar putea genera și tarife mai mici pentru cetățeni, însă decizia finală aparține ANRE.

„Estimările ministerului sunt doar estimări, ANRE are toate pârghiile pentru a stabili tariful. Noi deja am îndemnat ANRE să comunice la acest capitol. În scurt timp ANRE va comunica ce are de gând să facă. Există o decizie potrivit căreia în situații de urgență, ANRE are posibilitatea să revizuiască tarifele în procedură accelerată. Nu mai trebuie să așteptăm 180 de zile, cum e scris în lege. În următoarele săptămâni deja consumatorii vor cunoaște ce planifică agenția să facă”, a explicat ministrul.

Energocom procură din stânga Nistrului 90% din necesarul malului drept de energie electrică. De asemenea, în luna aprilie Energocom va cumpăra 17,4 mii MWh de la SN Nuclearelectrica SA din România, ceea ce constituie 5,5% din necesar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit autorităților, la necesitate, în orele de vârf, întreprinderea poate achiziționa energie și de pe bursa română OPCOM.

#ANRE #Energcom #energie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.