Primul embargou total impus vinurilor moldovenești de către Federația Rusă a fost în îndepărtatul deja an 2006. Astfel, zilele trecute s-au împlinit 19 ani de la începutul acestui proces extrem de dureros pentru ramura vitivinicolă, dar și pentru economia țării în ansamblu. Este unul dintre cele mai relevante exemple, dacă nu chiar clasice, după care poate fi descifrat modelul de bază pentru relațiile economice interstatale moldo-ruse, model care continuă să influențeze în mod negativ viața în Republica Moldova, model de relații bazate pe presiuni, șantaj și chiar război economic. De-a lungul anilor, Moldova a fost ținta foarte multor restricții comerciale venite din partea Federației Ruse, marea majoritate instituite cu motive declarate departe fiind de cele urmărite în realitate de către fostul cândva „partener strategic” al Republicii Moldova. Subiectul a fost discutat de către invitații dezbaterii publice „Partea proastă și partea bună a embargourilor rusești”, organizată de Agenția de presă IPN.

Expertul permanent al proiectului, Igor Boţan, a declarat că embargou înseamnă interzicere de către un stat a exportului sau importului de mărfuri într-o sau dintr-o țară, ca sancțiune pentru încălcarea unor reguli sau principii de drept internațional sau ca mijloc de presiune politică. Totodată, războiul comercial este un conflict economic între două sau mai multe țări în care adversarii încearcă să dăuneze economiilor celuilalt prin interdicții și restricții asupra comerțului exterior și alte măsuri protecționiste. Mai simplu spus, un război comercial este o escaladare a dezacordurilor comerciale normale între țări, care are ca rezultat o confruntare economică activă.

„Dacă ne referim la războiul hibrid, acesta presupune utilizarea combinată de instrumente convenționale și neconvenționale de forță și acțiuni subversive. O amestecare sincronizată a acestor instrumente sau mijloace pentru a profita de vulnerabilitățile adversarului și a obține un efect sinergic. Așadar, embargoul este un element al războiului comercial, iar acesta din urmă – element a războiului hibrid”, explică Igor Boțan.

Andrian Digolean, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a menționat că urmare a embargoului de acum 19 ani, vinăriile încercau cu disperare să reia exporturile pe Federația Rusă. Erau niște eforturi disperate, dar deja atunci se înțelegea că este necesar de diversificat piața.

„Urmare a acestui embargou, sectorul a avut de suferit enorm. Au fost pierderi care se estimează între 300 și 500 de milioane de dolari. În acea perioadă, practic 80% din exporturile de vin erau orientate pe piața Federației Ruse. Deci, a fost o lovitură foarte puternică”, a notat secretarul de stat.

Potrivit lui, în acea perioadă practic 10% din PIB era constituit din produsele vitivinicole, iar acest lucru a afectat grav producătorii. „Ba mai mult, urmare a acestui embargou, probabil în jur de 25% din vinăriile noastre au falimentat. Dacă e să dau o apreciere, eu aș numi calea parcursă în această „perioada de la dezastru și catastrofă în sectorul vitivinicol create de embargourile din 2006-2013 la organizarea Congresului Mondial al Viei și Vinului în Republica Moldova, la Chișinău în 2025. În acești 19 ani au fost învățate multe lecții”, notat Andrian Digolean.

Potrivit lui, după primul embargou, au fost schițate primele reforme structurale ale sectorului vitivinicol, prin conjugarea eforturilor autorităților publice, producătorilor, în comun cu partenerii externi. În 2012 s-a decis crearea Oficiului Național al Viei și Vinului, care și-a început activitatea în 2014.

„Ar fi greșit să vorbim despre efecte pozitive, pentru că producătorii au pierdut milioane, având banii blocați în Federația Rusă. Dar au fost învățate lecții, pentru că urmare acestui embargou au fost scoase în evidență multe breșe. S-a constatat că sectorul vitivinicol era dependent de o singură piață, cu accent pe anumite vinuri. Cea mai mare problemă era că eram orientați mai mult pe ofertă. Propuneam ceea ce avem, dar corect este să punem accent pe cerere”, a mai spus Andrian Digolean.

Expertul economic IDIS „Viitorul”, ex-deputatul Veaceslav Ioniță, a declarat că în 26 de ani de relații bilaterale cu Federația Rusă, Republica Moldova a fost supusă la două embargouri mari. De asemenea, au fost două crize care parcă nu se refereau la Republica Moldova, dar au lovit-o foarte tare, una dintre ele fiind chiar mai puternică decât primul embargou, inclusiv marea criză financiară care a avut loc în Federația Rusă în anul 1998.

„Am mai numărat încă opt mini-embargouri care au avut efect asupra noastră. Ca rezultat, ponderea Rusiei în exporturile moldovenești a scăzut de 18 ori. Dacă în 1997, Rusia avea o cotă de peste 58%, în 2024 exporturile Republicii Moldova în Federația Rusă au ajuns la 3,3%. Iar mai mult de jumătate de exporturi sunt fructe. Am fost afectați cel mai mult de embargoul din 206, atunci am pierdut piața rusă, și ne-am revenit abia în 2011”, explică economistul.

„Dar prima și cea mai mare lovitură primită de Republica Moldova de la Independență a fost de fapt criza din Rusia din 1998. Și chiar dacă părea că aceasta nu are nimic cu noi, această criză a lovit piața valutară din Moldova, a avut ca efect deprecierea valutei, sărăcirea populației și a contribuit la marea migrare a populației din anii 2000, care de fapt a început după criza din 1998!”, spune Veaceslav Ioniță.

„După embargoul Federației Ruse la capitolul vinuri nu ne-am revenit nici până astăzi, cel puțin la exporturi. Da, noi am crescut calitatea, da, la noi s-au schimbat multe, nu mai mergem pe ce avem de propus, ci spre ceea ce se cere pe piață, calitativ ne-am schimbat foarte mult, dar cantitativ până în prezent nu am reușit să ajungem măcar la jumătate din ceea ce a fost până atunci”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, în acest an, „am bătut a doua oară recordul. Atunci când a început embargoul prima dată, se înregistra maximul istoric – 208 milioane de dolari vinuri exportate în Federația Rusă, iar urmare a embargoului, acestea s-au prăbușit până la 2 milioane – o prăbușire de o sută de ori. După aceasta ne-am revenit, iar în acest an, iarăși a doua oară ne-am prăbușit la 2 milioane. Deci, nivelul de jos l-am bătut de două ori – o dată imediat după embargou, iar a doua oară acum fiind într-un context nefavorabil, generat de războiul ruso-ucrainean”, susține economistul.

În opinia sa, din totalul de circa 10 embargouri care au fost până acum, „doar două micro-embargouri pot fi legate de atitudinea Republicii Moldova față de războiul din Ucraina, iar în rest, nu trebuie să fii mare specialist ca să-ți dai seama că sunt legate strict de relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dezbaterea publică la tema „Partea proastă și partea bună a embargourilor rusești” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.