La sfârșitul lunii mai 2025, în Republica Moldova au fost adoptate modificări semnificative ale cadrului legal care reglementează finanțarea partidelor politice. Aceste schimbări legislative au avut drept scop principal consolidarea integrității procesului politic și electoral, prin introducerea unor măsuri mai stricte de transparență, control și sancționare a practicilor ilegale. În mod special, noile reglementări vizează prevenirea și combaterea corupției electorale reducerea influenței banilor nedeclarați în campaniile electorale și asigurarea unei concurențe corecte între formațiunile politice.

Toate aceste constatări se regăsesc în Raportul de monitorizare al Asociației Promo-LEX – „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Retrospectiva anului 2024”, prezentat recent. Raportul integral poate fi accesat aici.

Ce modificări au fost efectuate?

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat două proiecte de lege relevante pentru domeniul finanțării partidelor politice. Asociația Promo-LEX a participat activ la etapa de consultări publice a documentelor și a înaintat o serie de propuneri menite să contribuie la definirea clară a termenilor legali și la asigurarea unui cadru normativ coerent pentru consolidarea democrației, protejarea pluralismului politic și prevenirea abuzurilor în timpul campaniilor electorale. În continuare, vă prezentăm un rezumat al acestor prevederi:

Reglementarea blocurilor politice. Potrivit noilor reglementări, partidele pot constitui blocuri politice în baza unui acord înregistrat la CEC. Acestea poartă răspundere solidară pentru activitățile comune care implică cheltuieli financiare.

Efectuarea auditului partidelor. Termenul de prezentare a rapoartelor de audit a fost modificat de la 31 martie la 15 mai. Rapoartele de audit urmează a fi efectuate în baza unor proceduri convenite, conform metodologiei aprobate de CEC.

Partidele succesoare celor declarate neconstituționale. Cadrul legal nou interzice înregistrarea și/sau activarea partidelor existente succesoare ale partidelor declarate neconstituționale. Instanțele vor analiza conexiunile, simbolistica și activitățile pentru a stabili dacă este vorba despre o continuitate mascată.

Promo-LEX a susținut inițiativa de reglementare (interdicție) a partidelor succesoare, solicitând detalierea anumitor aspecte, precum și stabilirea unor criterii clare, care fiind întrunite, vor duce la declararea unui partid ca succesor și, implicit, la interzicerea activității acestuia.

Evidența și raportarea membrilor de partid. Au fost incluse reguli privind completarea și actualizarea de către partidele politice a registrelor membrilor. Acestea urmează a fi prezentate regulat în adresa CEC și ASP. Neprezentarea acestor date poate duce la limitarea activității formațiunii politice (lista membrilor de partid) sau la interdicția de a participa în alegeri (lista membrilor de partid care trebuie să depună declarația de avere și interese personale).

Coruperea electorală. A fost redefinită noțiunea de ”corupere electorală” prin includerea sintagmei ”promisiunii de bunuri sau foloase”. De asemenea, noua pedeapsă prevăzută pentru corupere electorală activă este de până la 15 ani de închisoare și amenzi de până la 20.000 u.c. (1 milion de lei), în funcție de subiectul infracțiunii.

La acest aspect, Promo-LEX a atras atenția asupra eventualelor dificultăți de a distinge când este vorba despre promisiuni politice/electorale și când avem o faptă de corupere a alegătorilor (realizată prin promisiunea de a oferi bunuri și/sau servicii); amintim că, promisiunile electorale sunt parte inerentă, firească a campaniilor electorale a competitorilor, iar acest fapt va complica delimitarea între faptele legale și cele ilicite.

Finanțarea ilegală a partidelor. Au fost introduse sancțiuni mai dure pentru finanțarea ilegală a partidelor. Infracțiunea poate fi sancționată cu închisoare de până la 15 ani, față de maxim 6 ani, cât prevedea legislația anterioară.

Potrivit Raportului, în perioada monitorizată, Procuratura Anticorupție a trimis în judecată 12 cauze penale. La 31 mai 2025, în instanțele de judecată erau în examinare cel puțin 17 cauze, iar în martie 2025 au fost condamnați penal doi deputați și un apropiat al acestora pentru finanțare ilegală și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor (cauze trimise în judecată la sfârșitul anului 2023). În prezent, cele trei persoane condamnate la închisoare sunt date în urmărire.

Limitarea activității formațiunilor politice. Au fost extinse temeiurile pentru suspendarea activității formațiunilor politice prin includerea abaterii de neprezentare a listei membrilor de partid. De asemenea, în cazuri grave, a fost prevăzută limitarea activității inclusiv în timpul campaniei electorale.

Toate cauzele care vor viza limitarea activității partidelor politice urmează a fi examinate de o singură instanță de judecată – Curtea de Apel Centru, iar termenul de examinare a acestora a fost stabilit de maxim două luni.

Coruperea participanților la întruniri. O sancțiune nouă inclusă în cadrul legal vizează oferirea remunerației financiare pentru participanții la întruniri politice, precum și pentru transportarea organizată a acestora la întrunirile organizate contrar prevederilor legale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Promovarea politică prin activități filantropice. Cadrul legal nou interzice persoanelor care au beneficiat de activități filantropice și sponsorizare de a informa publicul despre acestea în cazul în care au fost organizate de subiecți politici (președinții, vicepreședinții și membrii organelor executive centrale ale partidelor politice).

Aceste modificări pot fi un pas important spre consolidarea transparenței și integrității scenei politice din Republica Moldova. Rezultatul final așteptat va depinde însă, în pare parte, și de capacitatea instituțiilor electorale și judiciare de a implementa în mod consecvent și riguros aceste prevederi. În același timp, constatăm că mai rămân neacoperite unele recomandări internaționale importante, precum reglementarea finanțării politice și electorale de către părți terțe – un aspect crucial în contextul evaluării Republicii Moldova de către Comisia Europeană.

#alegeri #Moldova #Partide politice #Promo-Lex

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.