Partidul Liberal (PL) este profund îngrijorat de situația creată în Kazahstan, unde în urma protestelor declanșate pe fundalul nemulțumirilor de ordin social-economic și anume scumpirea exagerată la gazul lichefiat, precum și de ordin politic – o guvernare netransparentă și autocrată, cetățenii au ieșit în stradă și au declanșat o adevărată revoluție.

Astfel, PL afirmă că, dezaprobă acțiunile autorităților statului kazah, care au permis și ordonat militarilor să aplice armele împotriva propriilor cetățeni.

„PL dezaprobă acțiunile președintelui Kazah Kassym-Jomart Tokayev, care a ordonat militarilor să aplice armele împotriva propriului său popor și solicitarea către Rusia să trimită în Kazahstan trupe militare pentru a înăbuși revolta firească a cetățenilor, lucru condamnabil, cunoscând ambițiile lui Putin de a reînvia URSS sub auspiciile Federației Ruse. După anexarea Crimeii, războiul declanșat în Donbas și Lugansk, menținerea trupelor militare pe teritoriul țării noastre ocupată în 1992, agresiunile militare împotriva Georgiei și Azerbadjanului, amenințările asupra Țărilor Baltice, intențiile Rusiei sunt mai mult decât clare: de la Petru cel Mare, până în zilele noastre, Rusia rămâne a fi un stat cu aspirații imperialiste”, se arată într-un comunicat de presă al PL.

În aceste condiții, liberalii consideră că UE și SUA, „cu tot șantajul și manipulările venite din partea Rusiei, ar trebui să găsească soluții comune pentru a opri ambițiile imperialiste ale lui Putin”.

„PL sprijină aspirațiile kazahilor de a rupe legăturile cu sistemul vechi, autocrat, moștenit din perioada sovietică și dorința firească de a trăi în libertate, democrație și de a se bucura de bunăstare”, se mai arată în nota informativă a PL.

Precizăm că, în urma protestelor violente din primele zile ale anului curent, Kazahstanul s-a confruntat cu o situație asemănătoare unui război civil, unde manifestanții nemulțumiți de majorările excesive a prețului la gazul lichefiat – dublu față de cât era până în prezent au început să incendieze mașini, clădirile unor instituții de stat etc, chiar dacă a fost demis Guvernul și s-a revenit la un preț mai mic la gazul lichefiat.

Situația creată scăpase de sub controlul autorităților statului, fusese blocat traficul aerian, internetul și activitatea instituțiilor, fapt pentru care conducerea de vârf a țării a cerut ajutorul aliaților ei – Federația Rusă, Armenia, Belarus etc. Rușii au dislocat circa 3 mii de soldați în regiune, precum și tehnică grea de război.

O decizie radicală a președintelui Kazahstanului, de a permite deschiderea focului către manifestanți, fără atenționare a bulversat întreaga comunitate, lucru care cel mai probabil a băgat frica și teroarea în cetățeni, fapt ce ar fi renunțat la proteste, iar lucrurile au început să revină la normal.

Conform unor calcule estimative, în urma acestor confruntări au decedat 26 de manifestanţi şi 16 membri ai forţelor de ordine. Alți peste 2 000 cetățeni se numără printre răniţi. Preşedinţia a anunţat duminică, 9 ianuarie 5 800 de persoane au fost arestate, printre care „un număr semnificativ de străini”, şi că au fost deschise 125 de anchete, după aceste revolte fără precedent de la câştigarea independenţei, în 1989, de către această ţară de 19 milioane de locuitori şi bogată în hidrocarburi.

Ministerul de Interne a anunţat printr-un comunicat publicat pe site-ul Guvernului că forţele de securitate au arestat un număr mai mare – 7 989 de persoane în legătură cu protestele de săptămâna trecută. Ministerul de Interne kazah, a mai comunicat că, prejudiciul material cauzat de violenţe a fost evaluat iniţial la circa 175 de milioane de euro, fiind vorba de peste 100 de magazine şi bănci jefuite, iar peste 400 de vehicule, distruse.

#Kazahstan #Partidul Liberal #reacție

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.