Comisia Electorală Centrală a Rusiei a anunţat că partidul Rusia Unită al preşedintelui Vladimir Putin a câştigat alegerile regionale în cele patru teritorii anexate de Moscova în Ucraina, relatează AFP.

Potrivit primelor rezultate publicate pe site-ul Comisiei Electorale, în timp ce numărătoarea este încă în curs, alegătorii din aceste regiuni ocupate din estul şi sudul Ucrainei susţin Rusia Unită.

Kievul şi aliaţii săi occidentali au denunţat scrutinul ca fiind „ilegal”.

Alegerile regionale de duminică din Rusia – care se desfăşurau şi în restul ţării – au fost lipsite de emoţie, în ciuda fundalului ofensivei din Ucraina. Desfăşurate pe parcursul a trei zile, de vineri până duminică, Moscova încearcă să îşi legitimeze astfel anexările din Ucraina. Deşi în teritoriile ocupate din est şi sud luptele continuă să facă ravagii, iar armata ucraineană a lansat o contraofensivă, Moscova susţine că scrutinul se desfăşoară echitabil şi fără incidente.

FĂRĂ OPOZIŢIE

De mai bine de un an şi jumătate, mii de ruşi au fost condamnaţi, uneori la pedepse grele, pentru că au protestat faţă de ofensiva din Ucraina. Nici o opoziţie reală „în afara sistemului” nu este reprezentată în alegeri: opozanţii sunt fie în închisoare, fie în exil.

Prin urmare, rezultatul acestor alegeri, organizate pentru desemnarea guvernatorilor, a deputaţilor regionali şi a consilierilor municipali, nu ar trebui să producă surprize. Preşedinta Comisiei Electorale, Ella Pamfilova, a salutat faptul că alegerile s-au desfăşurat „într-o manieră dinamică, cu puţine încălcări” ale regulilor.

Aceste alegeri au loc cu doar câteva luni înainte de alegerile prezidenţiale prevăzute pentru începutul anului 2024, care l-ar putea confirma pe Vladimir Putin la putere până în 2030.

În cele patru regiuni ucrainene anexate, autorităţile de ocupaţie s-au dat peste cap pentru a prezenta o aparenţă de normalitate, în ciuda luptelor continue. În regiunea Doneţk, alegătorii au predat buletine de vot cu vulturul rusesc cu două capete, în timp ce în regiunea Herson, guvernatorul Vladimir Saldo a declarat ziua de vineri zi liberă pentru ca fiecare cetăţean să îşi poată „exprima poziţia”.

RĂZBOIUL ÎI PREOCUPĂ PE RUŞI

În mai multe regiuni din Rusia, unde afluxul de alegători este în mod tradiţional cel mai mare duminică, scrutinul a fost, de asemenea, contaminat de conflict. La Rostov pe Don, un mare oraş din sud-vestul Rusiei, nu departe de Ucraina, care a fost lovit de un atac cu drone în această săptămână, doi alegători intervievaţi de AFP în apropierea unei secţii de votare, duminică, au citat spontan conflictul armat ca fiind principala lor preocupare. „Mai presus de toate, vrem să trăim în pace, noi şi copiii noştri”, a declarat Nina Antonova, o specialistă în protecţia muncii în vârstă de 40 de ani.

„Toată lumea este preocupată doar de o singură problemă: războiul. Nu avem alte probleme”, a declarat şi Anatoli, un pensionar în vârstă de 84 de ani.

La Moscova, campania electorală a fost abia perceptibilă, afişele candidaţilor, inclusiv ale primarului în funcţie Serghei Sobianin, un aliat al lui Vladimir Putin aflat în funcţie din 2010, fiind rareori văzute pe străzi. În schimb, Serghei Sobianin a fost omniprezent la televizor în ultimele zile, lansând noi linii de trenuri regionale şi o autostradă cu taxă şi inaugurând spitale renovate. Moscoviţii intervievaţi de AFP au declarat că au apreciat direcţia modernă luată de capitala rusă sub conducerea lui Serghei Sobianin. Fără nicio surpriză, acesta a fost reales, potrivit Comisiei Electorale.

La câteva sute de kilometri sud-vest de Moscova, în regiunile de la graniţa cu Ucraina, care sunt în mod regulat ţinta unor atacuri ale Kievului, condiţiile de securitate pentru organizarea scrutinului erau totuşi precare. Preşedinta Comisiei Electorale, Ella Pamfilova, a anunţat deja că votul în oraşul Şebekino, în regiunea Belgorod, a fost „amânat din cauza nivelului ridicat de alertă”.

Singura evoluţie politică semnificativă este că, în sudul Siberiei, candidatul Partidului Comunist, Valentin Konovalov, în vârstă de 35 de ani, încearcă să fie reales în regiunea muntoasă Hahassia, slab populată. El se află cu mult în faţa adversarilor săi, potrivit agenţiei oficiale TASS.

#partid #Putin

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.