Deputatul Partidului Nostru, Serghei Ivanov, președintele Comisiei pentru agricultură și industrie alimentară, cere suplimentarea cu 500 milioane de lei a Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, pentru a achita restanțele către fermierii care au depus cereri de subvenționare în 2024 și pentru a evita blocajele financiare din sectorul agricol.

Amendamentul la proiectul de lege pentru modificarea bugetului de stat pentru anul curent prevede majorarea fondului de la 1,9 miliarde la 2,4 miliarde de lei, astfel încât Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură să poată onora circa 2 600 de cereri încă neacoperite, în valoare totală de aproximativ 1,5 miliarde lei.

Fracțiunea Partidului Nostru a identificat și resursele pentru acoperirea acestor cheltuieli:

„Nu cerem pentru noi, ci pentru întreaga comunitate și pentru economia țării. Mi se pare cinic să afirmăm că dezvoltăm sectorul agricol și să nu facem nimic atunci când apar datorii. Primele pretexte invocate sunt că suma este prea mare sau că nu există resurse. Astăzi am identificat o soluție: fonduri blocate la ADR Centru, alocate pentru proiecte de infrastructură dar care nu pot fi cheltuite din cauza problemelor legate de licitații și contestații, ceea ce blochează practic investițiile și dezvoltarea sectorului rural”, a declarat Ivanov.

Deputatul avertizează că lipsa finanțării suplimentare ar putea duce la falimente în agricultură, reducerea investițiilor, pierderi de locuri de muncă și stagnarea dezvoltării rurale, afectând stabilitatea întregului sector agroalimentar.

Președintele Fracțiunii Renato Usatîi a declarat: „Dacă vor avea un asemenea comportament, atunci dl Serghei Ivanov și ceilalți colegi fermieri au o experiență foarte bună despre cum să ajungă cu tractoarele din toată țara la Parlament. Dacă aceasta va fi ultima soluție prin care să fie auziți agricultorii – nu fracțiunea Partidului Nostru – atunci o vom face, și voi fi și eu la volan.”

Amintim că în anul 2024 AIPA a recepționat 3 144 de cereri de acordare a subvențiilor post-investiții, cu o valoare totală a sprijinului solicitat de 1 714 mil. lei. Cererile respective nu au putut fi executate, întrucât sursele financiare ale FNDAMR aferente anului 2024 au fost integral epuizate, iar debursarea urmează a fi efectuată din mijloacele financiare ale Fondului pentru anul 2025. Analizând datele AIPA doar în semestrul I al anului 2025, au fost valorificate 1 432 611,5 mii lei, ceea ce constituie 78,7% din totalul surselor financiare ale fondului aprobate pentru anul de gestiune 2025.

Din totalul surselor financiare alocate, pentru forma de subvenționare plăți post-investiție, AIPA a debursat doar 585 442,2 mii lei. Majoritatea PAS nu a susținut proiectul deputatului Partidului Nostru, Serghei Ivanov nici în Comisia de profil, nici în plenul Parlamentului, la discutarea în a doua lectură a proiectului de modificare a bugetului de stat pentru 2025.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Partidul Nostru #PAS #subventii agricultori

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a declarat că nu există, deocamdată, o justificare economico-financiară pentru prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, cerere venită din partea unor fermieri.

„Dacă vorbim de licențieri, eu personal nu am văzut niciun argumentar economico-financiar pentru impunerea licențierii la import. Motiv pentru care am solicitat colegilor să facem împreună o analiză a impactului nu doar asupra unui grup de actori, dar asupra tuturor actorilor din tot lanțul valoric din Republica Moldova — de la import până la panificație, de exemplu”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, decizia va fi luată abia după ce va exista o analiză completă, bazată pe cifre concrete. El a precizat că, în ziua declarației, la Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru avea loc o ședință a grupului de lucru pe acest subiect.

„Nu pot să mă expun acum, pentru că trebuie să ne bazăm pe argumente financiare și economice”, a mai spus el.

Osmochescu a atras atenția și asupra riscurilor de ordin extern pe care le-ar putea aduce o astfel de măsură, amintind episodul în care Republica Moldova a fost aproape de a i se impune licențierea exporturilor de struguri, vinuri și produse spirtoase către Ucraina, ca reacție la interzicerea temporară a importului de carne de pui.

„Gândiți-vă și la aspectul relațiilor internaționale pe care le avem cu partenerii din regiune”, a subliniat ministrul, adăugând că licențierea reprezintă o barieră netarifară în calea comerțului și că Moldova trebuie să țină cont de obligațiile sale internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Întrebat concret ce categorii de actori ar fi vizate, Osmochescu a explicat că, în prezent, licența pentru import este deja gratuită pentru cei care utilizează cerealele în scopuri precum producerea de furaje sau panificația.