Continuă valul de aderări la Partidul „Mișcarea Respect Moldova”. Echipa s-a extins considerabil în raionul Soroca, după ce 25 de noi membri i s-au alăturat vineri, 23 mai, la ședința Consiliului politic teritorial, în prezența a peste 100 de oameni. Președintele formațiunii, Marian Lupu, a menționat că este un proces firesc, atunci când societatea așteaptă soluții realiste și s-a săturat de incompetență.

„Dorința de a adera la partid confirmă că oamenii optează pentru o echipă care respectă și este respectată de cetățeni. Încrederea acordată ne întărește și ne responsabilizează, iar contribuția fiecăruia va consolida o construcție politică solidă, bazată pe profesionalism și soluții reale la problemele oamenilor”, a declarat Marian Lupu.

Tot vineri, la Soroca a fost constituită Organizația teritorială de Femei a Partidului „Mișcarea Respect Moldova”. Președinta acestei structuri este femeia de afaceri Tatiana Godunova. De asemenea, a fost creată Organizația teritorială de tineret a formațiunii, condusă de Nicolae Berzoi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În aceeași zi, mai mulți aleși locali din raionul Râșcani au aderat la Partidul „Mișcarea Respect Moldova”. Este vorba de primarul satului Petrușeni, Natalia Ciobanu, primarul comunei Borosenii Noi, Eugen Rîbac, primarul satului Pociumbeni, Ion Colțun, primarul satului Grinăuți, Aliona Frecăuțean, și primarul satului Gălășeni, Victor Brînză.

De asemenea, echipei i s-au alăturat Iurie Urzică, fostul președinte al raionului și actual consilier raional, Gheorghe Darii, consilier local al comunei Borosenii Noi, Dinu Dlujanschii, consilier local al satului Duruitoarea, și consilierii locali ai satului Pociumbeni, Ion Crăciun și Iurie Tozlovanu.

„Această aderare colectivă arată că „Mișcarea Respect Moldova” devine tot mai mult partidul în jurul căruia se adună lideri locali activi, competenți și respectați. Iar acest exemplu transmite un semnal puternic către alți primari și consilieri din toată țara: „Mișcarea Respect Moldova” e o direcție serioasă, deschisă, construită pe încredere reciprocă”, a menționat Marian Lupu.

Tot vineri, 23 mai, a fost inaugurat oficiul Organizației teritoriale Râșcani a Partidului „Respect Moldova”.

#Partidul Respect Moldova #Râșcani #Soroca

Islandezii au votat pentru a rămâne în afara Uniunii Europene, a relatat duminică postul de televiziune RUV, populația respingând prin referendum o inițiativă a guvernului de a redeschide discuțiile de aderare și plasându-se de partea celor care au spus că apele de pescuit ale Islandei sunt prea importante pentru a fi supuse riscului, relatează Agerpres.

La întrebarea „Ar trebui Islanda să redeschidă negocierile de aderare cu Uniunea Europeană?”, 52,8% dintre islandezi au răspuns „Nu”, iar 47,2% au votat „Da”, într-o consultare populară organizată sâmbătă, conform rezultatelor finale, publicate duminică de RUV după numărarea tuturor voturilor.

„Poporul respinge negocierile de aderare la UE”, a concluzionat televiziunea pe site-ul său.

Votul „Nu” va dezamăgi Bruxellesul, deoarece unii oficiali au prezentat Islanda ca un caz cu risc scăzut, care ar putea ajuta la diminuarea scepticismului față de extinderea UE și la consolidarea strategică a blocului comunitar într-un moment în care securitatea în regiunea arctică este în centrul atenției.

Guvernul și-a prezentat planul de aderare ca un moment „acum sau niciodată”, iar prim-ministrul social-democrat Kristrun Frostadottir le-a spus alegătorilor în august că un „Nu” ar pune deoparte toate speculațiile privind UE.

Activiștii „Da” au spus că aderarea la bloc ar putea reduce ratele dobânzilor ridicate și ar putea oferi mai multă securitate într-o lume tulburată de războiul din Ucraina și de retorica președintelui american Donald Trump despre anexarea unei alte insule arctice, Groenlanda.

Activiștii taberei „Nu” au declarat că aderarea la UE ar amenința suveranitatea insulei și apele de pescuit.

Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea despre locul Islandei în lume, le-a declarat prim-ministrul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce și-a exprimat votul în capitala Reykjavik, sâmbătă.

„Este o zi minunată. Am așteptat asta de ani de zile pentru a putea vota”, a spus ea, adăugând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultat.

Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, când o criză financiară a lovit economia mică și expusă a țării. Un guvern eurosceptic a pus capăt discuțiilor în 2013.

Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și tarifele de import impuse de SUA, au amplificat urgența unei probleme pe care islandezii o dezbat cu intermitențe de zeci de ani.

Orice discuție despre aderarea la UE a bogatei insule din Atlanticul de Nord ar fi înghețată acum cel puțin până în 2028.

Islanda este astăzi strâns asociată cu UE prin apartenența sa la Spațiul Economic European (SEE) și la Spațiul Schengen, printre altele – legături care ar rămâne neschimbate.