Partidul „ȘOR” se adresează, printr-o scrisoare deschisă, misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova, organizațiilor naționale și internaționale, societății civile, mass-media și tuturor instituțiilor care monitorizează respectarea Drepturilor Omului și a proceselor democratice, să ia act și să-și folosească autoritatea și influența pentru a curma abuzurile și ilegalitățile comise la adresa liderului și vicepreședintelui Partidului „ȘOR”, Ilan Șor și Marina Tauber.

În scrisoare, Partidul „ȘOR” atrage atenția asupra faptului că, după preluarea puterii de către Partidul Acțiune și Solidaritate, în vara anului 2021, Republica Moldova a intrat într-o fază activă de degradare instituțională, iar noua guvernare s-a angajat într-un proces amplu de anihilare a oponenților politici și înlăturarea din sistem a tuturor persoanelor care împărtășesc alte viziuni politice și înlocuirea lor cu persoane loiale puterii.

De asemenea, noua putere a demarat un amplu proces de epurări de cadre, și-a subordonat politic toate instituțiilor democratice, inclusiv cele din domeniul Justiției, și-a aservit total presa, implicit audiovizualul public, precum și instituțiile de monitorizare și control, care trebuie să fie independente prin definiție. Asta în timp ce a modificat și a adaptat, într-un mod unilateral și total netransparent, legislația la interesele politice și de grup, sfidând toate normele și regulile existente.

Printre țintele predilecte ale actualei guvernări se numără, în mod special, Partidul Politic „ȘOR”, ai căror lideri și adepți sunt supuși unor persecuții continue, fiindu-le încălcate și cele mai elementare drepturi. Printre cele mai răsunătoare abuzuri, comise în raport cu exponenții Partidului „ȘOR” se numără și excluderea arbitrară a vicepreședintelui formațiunii, Marina Tauber, din cursa electorală, la alegerile locale din Bălți, la finele anului trecut, după ce a câștigat detașat primul tur de scrutin.

De asemenea, exponenții puterii, inclusiv cei cu funcții înalte de demnitate publică, îi atacă brutal și fără argumente pe membrii și liderii partidului, încălcând flagrant prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare și la liberă asociere. Asta în pofida faptului că, până acum, nicio instanță de judecată sau o altă instituție calificată nu a demonstrat valabilitatea acestor învinuiri și acuzații. Folosind instrumentele mediatice de care dispune și pârghiile administrative, guvernarea încearcă să creeze o atitudine negativă în societate față de o forță de opoziție, cu scopul de a o discredita și de a o reduce la tăcere.

În paralel, a pornit o campanie de intimidare, prin intermediul Procuraturii Generale, pe care și-a subordonat-o total și o folosește pe post de bâtă politică, împotriva deputaților Partidului „ȘOR”, precum și a reprezentanților săi din administrațiile locale și raionale.

La un astfel de tratament este supus, în primul rând, liderul formațiunii și președintele fracțiunii parlamentare, Ilan Șor, căruia i-a fost ridicată de nouă ori imunitatea parlamentară, doar pe parcursul acestui mandat, iar acum există un demers ca să-i fie ridicată de încă două ori.

Același lucru se întâmplă și în cazul vicepreședintelui formațiunii, deputatul Marina Tauber, care urmează să fie lipsită din nou de imunitate parlamentară, pentru aceleași învinuiri care i-au fost aduse în urmă cu doi ani și care au dus la lipsirea de imunitate, iar apoi la reținerea sa. Ca apoi, Procuratura Generală să-și retragă toate învinuirile, din lipsă de probe, și să prezinte scuze publice pentru abuzurile comise.

În loc să asigure o justiție independentă și să garanteze drepturile și libertățile tuturor cetățenilor, guvernarea face „justiție televizată” și „execuții publice”, ca răspuns la criticile care i se aduc.

Prin urmare, Partidul „ȘOR” solicită să se ia act de această situație, astfel încât toate abuzurile și ilegalitățile să fie curmate. În caz contrar, Republica Moldova riscă să alunece în dictatură și să se transforme într-un stat în care cetățenii sunt lipsiți de drepturile lor și în care nu există libertate de expresie și de opinie.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.