Fracțiunea Partidului „Șor” propune crearea unui grup de lucru interinstituțional, pentru a eficientiza și urgenta recuperarea banilor din frauda bancară. Anunțul a fost făcut astăzi de către deputatul Partidului „Șor”, Denis Ulanov, în cadrul unui briefing de presă, susținut la Parlament.

„Activitatea și colaborarea între instituțiile și autoritățile statului sunt ineficiente, fapt ce tărăgănează inadmisibil procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase în urma devalizării sistemul bancar moldovenesc. Pentru a elimina lacunele, interpretările neunivoce, pentru a preveni dificultățile, deficiențele și pentru a simplifica interacțiunea între autorități, fracțiunea Partidului „ȘOR” a înregistrat în 20 august, la Parlament, un proiect de hotărâre privind colaborarea interinstituțională, fapt ce va permite eficientizarea și urgentarea recuperării banilor din frauda bancară”, se arată într-un comunicat de presă al formațiunii.

Deputatul Partidului „Șor” a mai afirmat că au trecut șapte ani de la devalizarea sistemului bancar moldovenesc, una dintre cele mai mari probleme ale țării noastre, timp în care s-au făcut prea puține pentru rezolvarea acesteia.

„De șapte ani tot auzim acuzații fel de fel, declarații în contradictoriu, mituri, sperietori, învinuiri la adresa unora, ce-i drept, ridicări de imunitate, care ulterior s-au încheiat cu scuze, altfel spus, am asistat la o farsă goală. Unii dintre cei învinuiți pe nedrept că ar avea implicare în frauda bancară au fost eliberați, iar ulterior Procuratura și-a prezentat scuze pentru că a pornit ilegal dosare împotriva lor. Printre aceștia sunt și colegele noastre Marina Tauber și Reghina Apostolova. Suntem convinși că și în cazul meu și al altora va fi la fel”, a adăugat Ulanov.

Prin urmare, fracțiunea Partidului „Șor” propune crearea unui grup de lucru interinstituțional pentru analiza tuturor circumstanțelor care au dus la o colaborare deficitară între autoritățile statului în procesul de recuperare a banilor, pentru examinarea deficiențelor legislative, care urmează a fi înlăturate, precum și alte măsuri necesare urgentării punerii în practică a mecanismului de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar.

Deputații fracțiunii propune ca din acest grup de lucru să facă parte deputații tuturor fracțiunilor parlamentare, procurorul general, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, directorul Centrului Național Anticorupție, șeful Agenției pentru recuperarea bunurilor infracționale, directorul Serviciului fiscal de stat, directorul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și alți funcționari. În acest grup de lucru pot fi atrași și alți specialiști din domeniu şi experţi independenți din Republica Moldova, dar şi din străinătate. Parlamentul va avea rolul de arbitru și mediator independent al acestui proces, fără niciun fel de imixtiune în derularea cauzelor penale.

Prin urmare, grupul de lucru ar trebui să elaboreze și să prezinte Parlamentului, în termen de 60 de zile, propuneri legislative și recomandări practice în vederea urgentării punerii în practică a mecanismului de recuperare a mijloacelor financiare sustrase de pe urma fraudei.

„De acum înainte, Parlamentul trebuie să aibă un rol activ, să depună eforturi și să întreprindă toate măsurile în vederea stabilirii adevărului. Facem apel la colegii din Parlament să susțină acest proiect de hotărâre, al cărui scop este de a-i oferi Procuraturii tot sprijinul pentru rezolvarea problemelor”, a mai menționat deputatul.

Reamintim faptul că, acum câteva luni, Ilan Șor a propus o metodă de recuperare a banilor din frauda bancară. Potrivit lui, acționarii băncilor lichidate în anul 2015 sunt gata să răscumpere portofoliul de credite neperformante, să returneze statului prejudiciul care i-a fost cauzat, după care ei își vor recupera sumele de la adevărații beneficiari ai devalizării sistemului bancar moldovenesc.

#Denis Ulanov #grup de lucru #Partidul Șor

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.