Pas important pentru restabilirea păcii! Ucraina a ajuns la un acord final cu SUA privind mineralele

Kievul și Statele Unite ar fi ajuns la un acord privind exploatarea mineralelor rare din Ucraina, potrivit publicației Financial Times.

Nu se cunosc detaliile deocamdată, dar jurnaliștii americani scriu că Washingtonul ar fi renunțat la pretenția de obține venituri de 500 de miliarde de dolari din exploatări.

Între timp, Putin are și el o ofertă pentru Donald Trump. Liderul de la Kremlin le promite americanilor resurse care se regăsesc inclusiv pe teritoriile ucrainene ocupate de ruși. Acordul, odată semnat, ar putea deschide o nouă colaborare pe termen lung între Kiev și administrația lui Donald Trump, după săptămâni de schimburi de replici tot mai tensionate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O sursă a declarat că există un plan ca documentul să fie semnat „foarte curând”. Acest lucru s-ar putea întâmpla chiar în timpul unei întâlniri față în față între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său american.

Acordul stabilește condițiile pentru crearea unui nou fond destinat investițiilor în mineralele, materialele rare și alte resurse naturale valoroase ale Ucrainei. Trump consideră, însă, că tranzacția privind mineralele cu Ucraina este o modalitate echitabilă de a recupera miliardele de dolari pe care Statele Unite le-au oferit Kievului sub formă de arme și sprijin financiar – pentru a ajuta forțele armate să reziste invaziei pe scară largă a Rusiei în ultimii trei ani.

Documentul nu include niciun angajament din partea Washingtonului de a oferi garanții de securitate Ucrainei în urma unui eventual acord de încetare a focului cu Vladimir Putin – ceva de care Kievul are disperată nevoie și pe care l-a cerut în mod repetat.

Detalii mai precise despre noul parteneriat urmează să fie stabilite în discuțiile viitoare.

Cele două părți au „ajuns la un acord-cadru privind modul în care va fi creat un fond care va fi alimentat cu o parte din minerale” și alte resurse naturale, a declarat sursa guvernamentală, sub protecția anonimatului.

„Acesta este un pas politic pentru a asigura că veniturile din resurse sunt utilizate pentru securitatea și reconstrucția Ucrainei.”

Se înțelege că fondul va fi compus din bani americani investiți în resursele naturale ucrainene, iar profiturile vor fi împărțite între Washington și Kiev.

Financial Times a fost prima publicație care a raportat despre ajungerea la acest acord. Potrivit acesteia, versiunea finală a documentului este datată 24 februarie.

#minerale #acord #Ucraina #Trump

În ciuda dovezilor clare că plasticul inundă oceanele şi plajele şi se descompune în microplastic care intră în corpurile noastre, oamenii continuă să producă cantităţi din ce în ce mai mari, asftel că poluarea globală cu plastic va ajunge la 280 de milioane de tone pe an în 2040, adică echivalentul unei basculante în fiecare secundă, transmite G4media.ro.

Aceasta este una dintre statisticile alarmante din raportul „Breaking the Plastic Wave 2025”, realizat de Pew Charitable Trusts împreună cu ICF International. Raportul oferă o analiză cuprinzătoare a poluării cu plastic şi a efectului acesteia asupra sănătăţii umane şi a mediului.

În luna august, discuţiile pentru elaborarea unui tratat internaţional care să limiteze poluarea cu plastic au eşuat, deoarece principalii producători au blocat propunerile de limitare a cantităţii de plastic nou. Între timp, ratele de reciclare au rămas scăzute.

Spre deosebire de alte rapoarte, ultimul include atât materialele plastice destinate consumatorilor, cum ar fi ambalajele, care ajung în sistemele de deşeuri solide cât şi materialele plastice „ascunse”, inclusiv cele utilizate în sectoarele construcţiilor, agriculturii şi transporturilor.

Autorii raportului avertizează că dacă lumea continuă pe traiectoria actuală, perspectivele pentru 2040 sunt sumbre.

Producţia globală de materiale plastice noi este preconizată să crească cu 52%, de două ori mai mult decât sistemele de gestionare a deşeurilor. Se aşteaptă ca emisiile de gaze cu efect de seră care au legătură cu plasticului să crească cu 58%, până la 4,2 gigatone de echivalent CO2 pe an – suficient încât dacă producţia de plastic ar fi o ţară, ar fi în prezent al treilea cel mai mare emitent de CO2. La rădăcina problemei se află faptul că materialele plastice sunt derivate în mare parte din combustibili fosili.

Analiştii de la Pew Charitable Trusts au evaluat, de asemenea, impactul global asupra sănătăţii asociat cu fabricarea şi eliminarea plasticului (cu excepţia microplasticelor) şi poluarea aferentă.

Autorii estimează că populaţia lumii va pierde 5,6 milioane de ani de viaţă sănătoasă în 2025 şi 9,8 milioane de ani în 2040. Producţia primară de plastic este responsabilă pentru cea mai mare parte a acestei pierderi, prin legături cu cancerele şi bolile respiratorii.

În scenariul ideal al celor de la Pew, subvenţiile pentru producţia de plastic ar fi eliminate, iar colectarea deşeurilor ar fi extinsă considerabil. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, aproape 100% din ambalajele de consum ar putea fi colectate, iar ratele de reciclare s-ar putea dubla. Însă chiar şi în condiţii perfecte, autorii raportului recunosc că microplasticele ar fi mult mai greu de controlat.

Principalele surse de microplastice sunt praful de anvelope al vehiculelor, vopseaua şi produsele legate de agricultură – de exemplu, îngrăşămintele vândute în capsule de plastic care se dizolvă în sol şi foliile de plastic folosite pentru compost. Există puţine înlocuitori simpli pentru aceste materiale.

Printre recomandările celor de la Pew se numără reducerea producţiei generale de plastic, utilizarea de substanţe chimice mai sigure şi luarea de măsuri specifice pentru a reduce împrăştierea microplasticelor.

Ţările şi comunităţile au deja la dispoziţie instrumente pentru a reduce drastic fabricarea şi utilizarea materialelor plastice. Acestea ar putea impune un design mai bun al produselor şi ambalajelor şi ar putea investi în infrastructură pentru a sprijini reutilizarea.