A ierta nu înseamnă că va trebui să fim de acord cu acel comportament greşit sau cu repetarea acestuia. Iertarea se referă la eliberarea de energie. În ajunul Sfintelor Sărbători de Paști este binevenit să lași la o parte toate emoțiile și gândurile negative. Despre vinderea prin iertare ne spune mai multe Ecaterina Moga, doctor în psihologie, coach și mentor.

Fie că este vorba de o simplă disputa cu soțul tău sau de un resentiment de lungă durată față de un membru al familiei sau un prieten, conflictul nerezolvat poate deveni mai profund decât îți poți da seama – îți poate afecta sănătatea fizică. Furia cronică te pune într-un mod de luptă sau de fugă, ceea ce are ca rezultat numeroase modificări ale ritmului cardiac, tensiunii arteriale și răspunsului imunitar. Astfel, aceste modificări cresc riscul de depresie, boli de inimă și diabet, dar și alte afecțiuni.

Atunci când purtăm în sufletul nostru un resentiment faţă de o persoană, relaţia dintre mintea noastră şi corp are de suferit. Corpul va începe să producă în exces adrenalină şi cortizol, care în timp îşi vor lăsa amprenta asupra sistemului nostru imunitar şi pot contribui la dezvoltarea bolilor cardiace.

Cercetările în neuroștiința, psihologie, fiziologie demonstrează beneficiile iertării: scade riscul de atac de cord; îmbunătățirea nivelului de colesterol și a somnului; reducerea durerii; reglarea tensiunii arteriale; diminuarea nivelului de anxietate; prevenirea depresiei; reducerea stresului. Iertarea nu înseamnă doar rostirea cuvintelor. Este un proces activ în care iei o decizie conștientă de a renunța la sentimentele negative, indiferent dacă persoana merită sau nu acest lucru.

Atunci când ne concentrăm asupra procesului de iertare (pentru că iertarea poate fi uneori un proces, nu poate fi de pe azi pe mâine, mai ales atunci când rănile sunt adânci, sau poate va fi nevoie să iertăm o persoană de mai multe ori pentru a putea reconcilia acea relaţie), ne putem mări capacitatea de a simţi compasiune si dragoste faţă de cei de lângă noi, dar în special faţă de noi înşine.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe măsură ce eliberezi de furie, resentimente și ostilitate, începi să simți empatie, compasiune și uneori chiar afecțiune pentru persoana care ți-a greșit. Studiile au descoperit că unii oameni sunt în mod natural mai iertători. În consecință, ei tind să fie mai mulțumiți de viața lor și să aibă mai puțină depresie, anxietate, stres, furie și ostilitate. Oamenii care țin de ranchiună, totuși, sunt mai susceptibili de a experimenta depresie severă și tulburare de stres post-traumatic, precum și alte afecțiuni de sănătate. Dar asta nu înseamnă că nu se pot antrena să acționeze în moduri mai sănătoase.

Iertarea este o alegere. Alegi să oferi compasiune și empatie persoanei care ți-a greșit.

Următorii pași te pot ajuta să înveți să alegi să ierți:

Reflectează și amintește-ți.

Empatizează cu cealaltă persoană.

Decide să ierți.

Iartă-te.

Fă din iertarea parte a vieții tale! Vei fi liber, și îți vei crește calitatea vieții.

#Ecaterina Moga #iertare #Paști #vindecare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.