Primul test pe oameni al unui nou tip de pastilă antidot pentru bombele radioactive a început în SUA. Medicamentul a fost conceput pentru a elimina elementele radioactive din organism, potrivit BBC.

Medicamentul HOPO 14-1 ar trebuie să acționeze împotriva mai multor materiale radioactive. Dacă se dovedește a fi sigur și eficient, medicamentul ar putea proteja împotriva daunelor cauzate de accidentele nucleare sau atacurile teroriste. Peste 40 de voluntari vor încerca diferite doze, verificând efectele secundare ale tratamentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pastila împotriva contaminării radioactive. Când apar rezultatele studiului

Va exista o „monitorizare intensivă a siguranței”, iar primele rezultate ale studiului sunt așteptate în 2024, spun conducătorii studiului de la SRI International din Menlo Park, California, care primesc finanțare de la o agenție guvernamentală.

Spre deosebire de o bombă nucleară, ale cărei efecte se pot răspândi pe mii de kilometri pătrați, norul de radiații de la o bombă murdară ar putea fi dispersat pe o rază de câteva blocuri sau kilometri de la explozie.

Ce medicamente există în prezent împotriva contaminării radioactive

În prezent există două injecții diferite de substanțe ce pot fi utilizate pentru a trata persoanele care au fost expuse la plutoniu radioactiv, americiu sau curiu.

În plus, tabletele de iod pot fi folosite pentru protejarea oamenilor în cazul în care iodul radioactiv a fost eliberat în mediul înconjurător. Acesta le-a fost administrat oamenilor în anul 1986, atunci când a avut loc un accident nuclear la centrala de la Cernobîl.

O altă pastilă, albastru de Prusia sau hexacianoferrat de potasiu feric, poate ajuta la eliminarea cesiului și a taliului radioactiv. Dacă medicamentul HOPO 14-1 funcționează, ar fi o altă pilulă care ar putea fi adăugată la stocul de rezerve, oferind protecție împotriva uraniului și neptuniului, pe lângă plutoniu, americiu și curiu.

Deși până acum nu a avut loc un atac cu bombe murdare de succes nicăieri în lume, au existat încercări. În anul 1996, rebelii din Cecenia au plasat o bombă care conținea dinamită și cesiu-137 radioactiv în parcul Izmailovo din Moscova. Serviciile de securitate au descoperit locul în care se afla și au dezamorsat-o.

În anul 1998, serviciile de informații din Cecenia au găsit și dezamorsat o bombă murdară ce fusese plasată în apropierea unei linii de cale ferată.

#bomba #pastila antidot #radioactive

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare