Rusia a intrat în conflictul armat în Ucraina împotriva propriei sale voinţe, a susţinut Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, într-o predică ţinută în regiunea Nijni Novgorod, în vestul Rusiei, potrivit EFE.

„Ceea ce se întâmplă astăzi nu este doar o altă campanie militară, un anumit tip de tensiune. Se pare că mulţi au vrut să şteargă Rusia ortodoxă de pe faţa pământului. Dar nu trebuie să se întâmple asta, de aceea, astăzi, rugăciunea noastră specială este pentru autorităţile noastre, pentru armata noastră, pentru preşedintele nostru, pentru toţi cei de care depinde cu adevărat rezultatul acestei bătălii, în care am intrat împotriva voinţei noastre”, a declarat patriarhul Kirill.

Patriarhul a adăugat că Rusia a devenit un „ghimpe în ochi” pentru mulţi în lume şi unii cred că „poate fi eliminată”.

„Astăzi, patria noastră trece printr-o încercare. Unii cred că a venit momentul când este posibil să se termine cu Rusia. Deci, bineînţeles, Rusia este un ghimpe în ochi pentru mulţi’, a reiterat patriarhul rus, al cărui sprijin faţă de războiul declanşat de Kremlin în Ucraina i-a atras critici atât din partea Vaticanului, cât şi a altor biserici ortodoxe”, a adăugat el.

Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie în Ucraina, prima agresiune de acest tip în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.