Sunt patru ani de război de agresiune pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei. Ucraina, țară vecină cu R. Moldova, a fost invadată la 24 februarie 2022. Patru ani de conflict au însemnat pierderi uriașe de vieți omenești și distrugeri masive ale orașelor și infrastructurii, dar și o transformare profundă a arhitecturii de securitate europene. Războiul a generat milioane de refugiați și a schimbat echilibrul geopolitic al continentului, determinând statele occidentale să își consolideze sprijinul pentru Kiev și să își regândească prioritățile de apărare și cooperare.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că, deși nu are încredere în omologul său rus Vladimir Putin, este dispus la o întâlnire directă pentru a accelera încheierea războiului, subliniind că rolul europenilor în acest proces este esențial. Declarația reflectă atât deschiderea diplomatică a Kievului, cât și realismul unei negocieri dificile.

În acest context, Uniunea Europeană intenționează să solicite Rusiei retragerea trupelor din regiunea transnistreană, ca parte a unui posibil acord de pace. Această prevedere, inclusă într-un document consultativ distribuit statelor membre de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, indică faptul că securitatea Republicii Moldova este tot mai clar legată de evoluțiile războiului din Ucraina.

Care a fost obiectivul strategic real al lui Vladimir Putin atunci când a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei și în ce măsură și-a atins scopul?
Dacă războiul se va încheia printr-un compromis parțial, cum își va redefini Rusia politica externă și presiunile asupra statelor din vecinătate, inclusiv R.Moldova?
Este Republica Moldova astăzi mai sigură sau mai vulnerabilă decât în februarie 2022? De ce?
Ce lecții ar trebui să învețe Republica Moldova din rezistența Ucrainei?
În cazul unei schimbări de regim la Moscova, politica Rusiei față de Moldova s-ar modifica semnificativ?
Care este cea mai sigură garanție de securitate pentru R. Moldova pe termen lung: integrarea europeană, parteneriatele strategice sau altă formulă?
Ce rol joacă România în consolidarea securității Moldovei în acești ani de război?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 20 februarie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării, fost deputat în Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Anatol Salaru #război Ucraina #Realitatea te priveste

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.