Mai 2026, Chișinău: Organizațiile societății civile din Republica Moldova și România își unesc forțele pentru a accelera alinierea la standardele comunitare. Prin semnarea unui Acord de cooperare între Asociația pentru Dezvoltare Locală „Smart City” Moldova, Institutul pentru Libertate și Democrație, Asociația Promo-LEX și Inițiativa pentru Democrație și Dezvoltare, a fost lansată oficial Platforma Civică „Parteneriat pentru Europa”.

Această inițiativă aduce în prim-plan cooperarea și implementarea de proiecte comune, acțiunile viitoare fiind concentrate pe două direcții strategice: consolidare democratică și dezvoltare sustenabilă.

Integrarea europeană este cel mai important proiect de țară, care poate deveni realitate nu doar prin instituțiile de stat, ci prin implicarea activă a mediului de afaceri, a societății civile, a mass-media și a cetățenilor.

„Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană este un proiect major de țară care depășește sfera guvernării; este esențial să unim toate părțile interesate: societatea civilă, cetățenii și mediul de afaceri, pentru a asigura succesul acestui parcurs”, a punctat Victor Nicolaescu, președintele Asociației pentru Dezvoltare Locală „Smart City” Moldova.

România este cel mai de încredere partener al Republicii Moldova în realizarea proiectelor de infrastructură, în gestionarea situațiilor de criză, reprezentând un sprijin enorm în parcursul european.

Aderarea la valorile democratice se bazează pe o viziune liberală, axată pe cetățeni, responsabilitatea civică și limitarea ingerințelor statului, în deplină concordanță cu Tratatele Uniunii Europene. Cristian David, președintele Institutului pentru Libertate și Democrație România, a menționat că parteneriatul merge dincolo de obiectivele fiecărei organizații în parte, reunind experiența acumulată pentru a cultiva un spirit comun de colaborare, fără ca entitățile să își piardă identitatea sau independența.

Obiectivul de bază al Platformei „Parteneriat pentru Europa” este promovarea și susținerea reciprocă, la nivel european, a proiectelor de cooperare bilaterală și multilaterală, vizând întărirea rolului societății civile și creșterea rezilienței societale.

Luminița Uscatu, Președinta Inițiativei pentru Democrație și Dezvoltare, a subliniat: „Avantajul distinct al Platformei constă în valorificarea experienței României privind parcursul european și reformele instituționale. Această expertiză oferă Republicii Moldova nu doar un model de urmat, ci un partener solid, apropiat și implicat.”

Evenimentul de lansare a reunit reprezentanți și voci importante din mediul public, politic și media. Printre participanții prezenți s-au numărat invitați din România: Roman Clima (ILD/IDD), Raimar Wagner (FNF), alături de aceștia, au luat cuvântul invitați oficiali din Parlamentul Republicii Moldova, Adrian Băluțel și Lilian Carp.

Discuțiile tematice au fost susținute de experți, jurnaliști și societatea civilă: Mihai Sebe, Sarmiza Andronic, Angela Grămadă (ESGA), Carolina Bogatiuc (Inițiativa Europeană), Igor Ciurea (LID), Ina Coșeru (AI-Viziune), Alexandru Deaconu (Sharp Solution), Mariana Rață, Dumitru Țâra, Mădălin Necșuțu și Mihai Isac.

Ion Manole, directorul executiv al Asociației Promo-LEX, a atras atenția asupra: „Republica Moldova se află astăzi într-un proces accelerat de integrare europeană. Este un drum pe care îl putem parcurge, însă fără suportul și contribuția esențială a României, acest parcurs ar fi mult mai anevoios. Tocmai din acest motiv, ne-am propus să ne unim forțele și să contribuim împreună la acest efort comun.”

Organizațiile fondatoare invită pe această cale și alte părți interesate să se alăture Platformei „Parteneriat pentru Europa”. Doar prin eforturi comune se va reuși continuarea drumului european, consolidând un spațiu de libertate, democrație, prosperitate și securitate.

#Europa #parteneriat #platforma civica #proiect #smart city

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.