Ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, a efectuat vineri o vizită în localitatea Costești, raionul Ialoveni, unde au fost demolate patru baraje construite ilegal pe cursul râului Botna. Acțiunea a fost inițiată în urma numeroaselor sesizări primite de la cetățeni.

Localnicii din satele Răzeni, Zîmbreni, Horești, Gangura, Alexandrovca, Pervomaisc, Cîrnățenii Noi, Zaim, Căușeni, Plop-Știubei și Chircăiești au raportat Ministerului Mediului că barajele ilegale au dus la scăderea nivelului apei, afectând resursele de apă necesare pentru adăparea animalelor și alimentarea fântânilor. În unele cazuri, fântânile au secat complet.

„Vom munci pentru a asigura acces egal la resursele de apă pentru toți locuitorii. Nu vom admite abuzuri și agravarea situației. La fel de grav este faptul că barajele ilegale cauzează și micșorarea albiilor râurilor, ceea ce duce la pierderea și înămolirea izvoarelor. Vor fi necesare milioane de lei pentru decolmatări astfel ca râurile să revină la starea inițială”, a declarat ministrul Lazarencu.

Ministerul Mediului a reamintit că, începând cu 7 septembrie, au intrat în vigoare noile modificări la Codul Penal, care prevăd sancțiuni mai aspre pentru cei care construiesc ilegal baraje sau modifică cursul natural al râurilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Persoanele fizice riscă amenzi între 32.500 și 47.500 lei sau închisoare de până la 3 ani, iar persoanele juridice pot fi amendate cu sume între 100.000 și 200.000 lei.

Ministerul îndeamnă cetățenii să raporteze orice activitate ilegală ce ar putea pune în pericol resursele naturale ale țării. Autoritățile vor continua monitorizarea strictă a cursurilor râurilor și vor colabora cu autoritățile locale pentru a preveni și remedia astfel de situații în viitor.

#Baraje #ministrul Mediului #râul Botna

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.