Pauză în dosarul „Leova-Bumbăta”, după ce, potrivit șefei Procuraturii Anticorupție (PA), o expertiză esențială de la Centrul Naţional de Expertize Judiciare (CNEJ) va putea fi realizată abia în anul 2028. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă. Veronica Dragalin consideră că în astfel de cazuri este nevoie de ajutorul experților internaționali.

„Acest dosar este în continuare la faza de urmărire penală. Recent am primit un răspuns de la CNEJ, instituția responsabilă pentru expertiză în Republica Moldova, care ne-a informat că cel mai devreme când o să poată face o expertiză, este anul 2028. Eu nu știu cum lucrează țara asta și alte instituții în țara asta, dar asta-i nu rezonabil, trebuie de găsit o modalitate de a depăși așa ceva, deci clar lucru noi nu putem bloca un dosar până în 2028 pentru ce, nu știu, sunt așa de ocupați experții de la CNEJ, înseamnă că trebuie să găsim altă soluție. Înseamnă că trebuie să avem experți din România, din altă parte, și nu de la CNEJ. Deci, deocamdată asta este informația cea mai actualizată pe acest dosar, dar este în continuare investigat”, a declarat Dragalin.

Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru de drum, transformându-l în „cel mai scump drum” construit vreodată în Republica Moldova. Această sumă ridică semne de întrebare serioase în privința eficienței utilizării fondurilor publice în contextul economic tensionat al țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit bani.md, statut de bănuit în acest dosar are și Sergiu Bejan, șeful Administrației de Stat a Drumurilor. Bejan respinge acuzațiile și spune că la mijloc, de fapt, ar sta interese ascunse a unor persoane, dar a refuzat să ofere alte detalii.

Costul lucrărilor de construcție a drumului de acces – 3,6 km – și a infrastructurii punctului de frontieră Leova – Bumbăta s-a ridicat la suma de 252,23 milioane de lei. Inițial, pentru construcția drumului erau prevăzute 260 de milioane de lei.

#dosarul Leova-Bumbata #expertiză #Procuratura Anticoruptie.#Veronica Dragalin

Președinta Maia Sandu susține logica Guvernului de a introduce, după sezonul rece, taxarea diferențiată a consumului de energie electrică și gaze naturale, argumentând că facilitățile fiscale generalizate ajung inclusiv la persoanele care își permit să achite integral costurile. Declarația a fost făcută după ședința Consiliului Suprem de Securitate, fiind întrebată dacă autoritățile ar trebui să amâne aplicarea noilor reguli fiscale cu privire la introducerea TVA la energie și majorarea TVa-ului la gaz, în contextul prețurilor ridicate la energie, transmite bani.md.

„Guvernul a explicat logica acestor decizii. Sunt oameni care își permit să plătească aceste prețuri și atunci când venim cu o excepție, atunci când avem o reducere de impozit sau eliminăm cu totul acest TVA, atunci nu ajutăm oamenii care au nevoie, dar oferim acest beneficiu și celor care nu au nevoie și care își pot permite să plătească un preț deplin”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit politicii fiscale aprobate de Guvern pentru 2027, de la 1 aprilie urmează să fie menținută scutirea de TVA pentru primii 100 kWh de energie electrică consumați lunar, în timp ce consumul care depășește plafonul va fi taxat.

Pentru gazele naturale va fi aplicată cota redusă de 8% pentru primii 150 de metri cubi consumați lunar, iar volumul care depășește plafonul va fi taxat la cota standard. Măsurile sunt programate după încheierea sezonului de încălzire.

Întrebată dacă plafoanele de 100 kWh și 150 de metri cubi ar trebui revizuite, șefa statului a spus că acestea au la bază calcule privind consumul gospodăriilor și posibilitățile financiare ale statului.

„Există niște calcule în spatele acestor plafoane. […] Am încredere că aceste cifre au în spate niște calcule foarte bune și pornesc de la resursele statului”, a spus Maia Sandu.

Președinta a legat totodată plata impozitelor de capacitatea statului de a finanța serviciile publice și investițiile.

„Într-o lume ideală, ne-am dori să nu trebuiască să plătim impozite, în general. Dar dacă nu plătim impozite, nu are cine să ne construiască școlile, grădinițele, drumurile. […] Trebuie să plătim impozite și după aceea putem să cerem de la stat să facă inclusiv apărarea antiaeriană”, a declarat Sandu.

Șefa statului a precizat că aplicarea noilor măsuri este prevăzută după actualul sezon de încălzire, iar situația de pe piața energetică urmează să fie evaluată până atunci. Guvernul a justificat anterior taxarea diferențiată prin dorința de a păstra facilitățile pentru consumul de bază, evitând în același timp subvenționarea fiscală nelimitată a consumatorilor cu un consum mai mare.