Pauză în dosarul „Leova-Bumbăta”, după ce, potrivit șefei Procuraturii Anticorupție (PA), o expertiză esențială de la Centrul Naţional de Expertize Judiciare (CNEJ) va putea fi realizată abia în anul 2028. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă. Veronica Dragalin consideră că în astfel de cazuri este nevoie de ajutorul experților internaționali.

„Acest dosar este în continuare la faza de urmărire penală. Recent am primit un răspuns de la CNEJ, instituția responsabilă pentru expertiză în Republica Moldova, care ne-a informat că cel mai devreme când o să poată face o expertiză, este anul 2028. Eu nu știu cum lucrează țara asta și alte instituții în țara asta, dar asta-i nu rezonabil, trebuie de găsit o modalitate de a depăși așa ceva, deci clar lucru noi nu putem bloca un dosar până în 2028 pentru ce, nu știu, sunt așa de ocupați experții de la CNEJ, înseamnă că trebuie să găsim altă soluție. Înseamnă că trebuie să avem experți din România, din altă parte, și nu de la CNEJ. Deci, deocamdată asta este informația cea mai actualizată pe acest dosar, dar este în continuare investigat”, a declarat Dragalin.

Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru de drum, transformându-l în „cel mai scump drum” construit vreodată în Republica Moldova. Această sumă ridică semne de întrebare serioase în privința eficienței utilizării fondurilor publice în contextul economic tensionat al țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit bani.md, statut de bănuit în acest dosar are și Sergiu Bejan, șeful Administrației de Stat a Drumurilor. Bejan respinge acuzațiile și spune că la mijloc, de fapt, ar sta interese ascunse a unor persoane, dar a refuzat să ofere alte detalii.

Costul lucrărilor de construcție a drumului de acces – 3,6 km – și a infrastructurii punctului de frontieră Leova – Bumbăta s-a ridicat la suma de 252,23 milioane de lei. Inițial, pentru construcția drumului erau prevăzute 260 de milioane de lei.

#dosarul Leova-Bumbata #expertiză #Procuratura Anticoruptie.#Veronica Dragalin

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.