Prezentatorul Pavel Sidorenco a anunțat, în cadrul unui interviu, despre lansarea unui nou proiect la RLIVE TV. Acesta a vorbit despre dezvoltarea rapidă a carierei sale în televiziune, în ultimul an, dar și despre faptul că intenționează să apară cu ediții noi de weekend. În prezent, Pavel Sidorenco are patru proiecte, două pe care le prezintă personal, iar alte două, fiind prezentate de Mihail Popescu în limba română.

„Am început proiectele, în primul rând, pentru a promova afacerea mea de publicitate exterioară, educația în afaceri și brandul personal, dar brusc am început să mă bucur atât de mult de procesul însuși, de filmări, de montaj – o parte din programe le montez personal, încât acum nu mă pot desprinde de filmări. Scopul meu este să ajut telespectatorii, astfel încât în mintea lor să se nască idei noi. Repet – nu poți trăi după un scenariu de succes al altuia, dar poți prelua multe din el pentru tine. Insight-urile sunt totul”, afirmă prezentatorul.

Sidorenco a împărtășit, de asemenea, planurile sale, inclusiv filmarea unui scurtmetraj și participarea la un film. Deși are un grafic încărcat, acesta găsește timp pentru proiectele sale creative și comerciale, inclusiv cu participarea animalului său de companie, enotul Luna, la diferite evenimente.

„Am cumpărat-o pentru a promova proiectul meu de internet enot.md. Dar, neașteptat, dintr-un instrument de marketing s-a transformat în favoritul familiei. Și a devenit un enot legendar pentru Chișinău. Pot să afirm cu încredere că niciun enot din Moldova, poate chiar din lume, nu a participat la atâtea negocieri și evenimente publice ca Luna”, mărturisește Sidorenco.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Pavel Sidorenco #produs nou #RLIVE TV

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.