Parlamentul a înăsprit pedepsele pentru corupția electorală și finanțarea ilegală a partidelor. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost votat în a doua lectură de 54 de deputați. Documentul mai conține modificări legislative care au drept scop combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale și aspectele conexe ale acesteia.

După votul în prima lectură, proiectul de lege a fost supus unui amplu proces de consultări publice și a fost completat cu propunerile recepționate de la deputați, instituțiile statului și de la reprezentanții societății civile.

Astfel, pedepsele penale au fost înăsprite pentru a descuraja faptele infracționale de corupție electorală și de finanțare ilegală a partidelor. Respectiv, oferirea de bani, bunuri, servicii ori alte foloase în scopul determinării alegătorului sau susținătorului să își exercite sau să nu își exercite drepturile electorale în cadrul alegerilor se va pedepsi cu închisoare de la 2 la 6 ani, cu amendă de la 37 500 de lei până la 57 500 de lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de până la cinci ani. În cazul persoanelor juridice, amenda va ajunge până la 400 000 de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

Completările la Codul penal se mai referă la sancțiunile aplicate în cazul în care acțiunile sunt săvârșite în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale; de către o persoană care știe că banii, bunurile, serviciile sau alte foloase promise, oferite sau date provin de la un grup criminal organizat sau o organizație criminală, de la un stat străin, o organizație străină, o entitate anticonstituțională sau reprezentanții acestora. Asemenea cazuri vor fi pedepsite cu închisoare de la 7 la 15 ani, cu amendă în mărime de până la 117 500 de lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 5 la 10 ani. În cazul persoanelor juridice, amenda va ajunge până la 1 milion de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitatea sau cu lichidarea ei.

Modificarea Codului penal mai vizează înăsprirea pedepsei pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a concurenților electorali sau a participanților la referendum. Mai exact, persoanele care vor desfășura acțiuni în interesul unui grup criminal organizat, fiind în cunoștință de cauză ca banii destinați finanțării ilegale provin de la un grup criminal organizat, de la un stat străin, o organizație străină, o entitate anticonstituțională sau reprezentanții acestora, riscă închisoare de la 7 la 15 ani cu amendă în mărime de la 92 500 de lei până la 117 500 de lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 5 la 10 ani.

Au fost înăsprite și pedepsele penale pentru falsificarea, prin orice mijloace, a rezultatelor votării. Astfel, persoanele vinovate vor risca închisoare de la 3 la 7 ani, amendă de până la 117 500 de lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 2 la 7 ani.

Au fost operate modificări și la Codul de procedură penală pentru a eficientiza și a asigura judecarea cu prioritate a infracțiunilor de corupție electorală. La fel proiectul prevede modificări pentru a oferi procesului penal un ritm prompt de examinare ceea ce va minimaliza tergiversarea examinării cauzelor. S-a propus planificarea consecutivă a ședințelor de judecată. În așa fel, procesul va continua fără pauze între ședințe eliminând astfel momentul de stagnare.

Documentul conține și modificări la Codul contravenţional, care vizează sancționarea agitației electorale desfășurată de organizații necomerciale sau de reprezentanții cultelor religioase, inclusiv în lăcașele de cult. La fel, sunt prevăzute intervenții în ceea ce privește protecția funcționarului electoral, interzicerea foto/video a buletinelor de vot, etc. Au fost stabilite contravenții și pentru colectarea semnăturilor de către persoane neautorizate sau desfășurarea întrunirilor contrar declarației prealabile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Documentul conține și prevederi care se referă la activitatea extremistă și măsurile de prevenire și combatere a acesteia. Au fost aprobate modificări și în partea ce ține de desfășurarea activității extremiste, precum și pedeapsa penală aplicată pentru conducerea sau organizarea activității unei organizații extremiste, ori participarea la aceasta.

Totodată, Parlamentul a completat Codul electoral cu prevederi menite să întărească principiul responsabilității și al corectitudinii financiare în procesul electoral. Astfel, Comisia Electorală Centrală va putea lipsi partidele politice de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele politice obținute la scrutinul electoral, pentru o perioadă de la 6 luni până la 4 ani. Această sancțiune va putea fi aplicată pentru încălcările repetate în domeniul financiar-electoral, comise de formațiunile politice.

#amenzi #corupție electorală #Moldova #parlament

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.