Pe 27 aprilie Republica Moldova onorează tricolorul. Evenimente care scriu istorie

Pe 27 aprilie Republica Moldova onorează tricolorul. Este nu doar un simbol oficial, ci și un reper de mândrie. Tricolorul este prezent la evenimentele importante din viața națiunii, de la proclamarea independenței până la participarea la competiții internaționale și manifestări culturale. Ziua Drapelului capătă o semnificație aparte, reafirmând dorința cetățenilor pentru un viitor pașnic și democratic, transmite IPN.

Ziua Drapelului Național a fost instituită în 2010, printr-o hotărâre a Parlamentului, dar rădăcinile acestei sărbători se leagă de data de 27 aprilie 1990, când tricolorul albastru, galben și roșu a fost proclamat pentru prima dată drapel oficial al RSS Moldovenești, în contextul mișcării de renaștere națională.

Drapelul Republicii Moldova este identic ca structură cu cel al României, dar este distinct prin prezența stemei de stat în centrul benzii galbene. Stema conține vulturul heraldic ce ține în cioc o cruce de aur, iar în gheare are un sceptru și o ramură verde de măslin, simboluri ale suveranității, păcii și înțelepciunii.

În acest an, Republica Moldova marchează 35 de ani de la adoptarea tricolorului ca simbol al suveranității, independenței și identității naționale.

Cele trei culori au și ele o simbolistică: albastrul reprezintă cerul senin, loialitatea și adevărul, galbenul semnifică bogăția și grânele câmpurilor moldovenești, iar roșul evocă sângele vărsat de strămoși pentru libertate și curajul poporului. Împreună, aceste culori reflectă unitatea trecutului, prezentului și viitorului Republicii Moldova și cetățenilor săi.

Pe parcursul zilei de 27 aprilie, în întreaga țară au loc ceremonii de onorare a drapelului, dar și multe alte evenimente pentru a marca acest eveniment.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

#27 aprilie #tricolor #Moldova

Papa Leon al XIV-lea ar urma să locuiască în Palatul Apostolic al Vaticanului, spre deosebire de regretatul papă Francisc, care a preferat să stea într-un hotel din oraşul-stat, conform unor oficiali ai Sfântului Scaun, transmite antena3.ro.

Apartamentele papale ocupă ultimul etaj al Palatului, o clădire din secolul al XVI-lea cu vedere spre Piaţa Sfântul Petru. Acestea dispun de aproximativ zece camere, inclusiv un dormitor, o bibliotecă privată şi un birou, o sală de mese, o bucătărie şi o capelă.

Lucrările de renovare la Palat sunt în curs de desfăşurare şi se preconizează că papa Leon se va muta după liturghia de inaugurare solemnă a pontificatului său, care va avea loc duminică a declarat pentru Reuters un înalt oficial al Vaticanului, care a dorit să rămână anonim.

Potrivit unui alt oficial, Vaticanul a considerat că la Palatul Apostolic, spre deosebire de hotelul unde a locuit papa Francisc, ar fi mai uşor de asigurat securitatea noului papă.

Purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni, a refuzat să răspundă la o întrebare referitoare la locul care va deveni reşedinţa papei Leon.

Leon al XIV-lea, fostul cardinal Robert Prevost, este primul papă din Statele Unite

Leon al XIV-lea, fostul cardinal Robert Prevost, este primul papă din Statele Unite şi a fost ales la conducerea Bisericii Catolice la data de 8 mai, în urma unui scurt conclav al cardinalilor.

Papa locuieşte în prezent într-un apartament pe care l-a folosit anterior, în clădirea ce găzduieşte biroul doctrinar al Vaticanului de lângă Bazilica Sfântul Petru.

Papa Francisc a încetat din viaţă la 21 aprilie, după ce a condus Biserica Catolică timp de 12 ani. El a fost primul papă după anul 1870 care nu a locuit în Palatul Apostolic, alegând în schimb hotelul Santa Marta al Vaticanului, care este situat în apropierea zidului sudic al oraşului-stat şi găzduieşte preoţi aflaţi în vizită şi alţi oaspeţi.

Papa Francisc nu era atras de unele dintre capcanele grandioase ale papalităţii, notează Reuters, declarând că prefera să trăiască într-un cadru comunitar pentru „sănătatea sa psihică”. Regretatul papă a folosit totuşi Palatul pentru întâlnirile sale oficiale şi obişnuia să apară la balconul clădirii pentru rugăciunea de duminică.

Palatul nu a mai fost locuit din februarie 2013, când papa Benedict al XVI-lea s-a mutat din această clădire, în urma demisiei sale din funcţia de pontif.

Lucrările de renovare ar putea consta în modernizarea băilor şi rezolvarea problemei umidităţii din pereţi, conform media italiene.