Timp de două zile, la Chişinău, are loc Forumul ONG 2024, care reunește peste 200 de organizații non-guvernamentale, reprezentanți ai autorităților publice, parteneri de dezvoltare, experți internaționali și membri ai comunității, pentru a discuta implicarea societății civile în procesul de aderare la Uniunea Europeană, dar și soluții și inițiative de impact în diverse direcții ale sectorului asociativ.

Forumul ONG are loc o dată la doi ani, iar tema actualei ediții este – “Societatea civilă pentru integrare europeană”, la care, în prim-plan, este poziționată participarea societății civile în procesul de negocieri privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precum şi oportunităţile financiare europene pentru ONG-urile din tara noastră. Un alt aspect important discutat, ţine de strategiile de dezvoltare sustenabilă a societății civile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La evenimentul de deschidere a participat şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova, reprezentanți ai ambasadei Germaniei în Republica Moldova, precum şi ai Guvernului Republicii Moldova.

„Forumul ONG celebrează rezultatele organizațiilor societății civile. Întotdeauna ne-au fost alături partenerii noștri de dezvoltare, fără ei nu am fi reușit. Astăzi avem prezenți și reprezentanți ai organizațiilor societății civile din Parteneriatul Estic și respectiv, forumul nostru ONG se transformă și își lărgește barierele, scoate hotarele”, a declarat în deschidere Nina Lozinschi, președinta Consiliului ONG.

„Mă bucur enorm să văd o societate foarte activă și dornică de a contribui la realizarea acestui obiectiv strategic național, confirmat de referendumul din acest an. În ultimele săptămâni am participat la mai multe evenimente împreună cu societatea civilă, unde am discutat despre progresele și perspectivele reale ale țării de a adera la comunitatea europeană. Aceasta înseamnă că există un interes puternic din partea societății civile moldovenești și cred că doar prin integrarea activă a întregii societăți țara are mai multe șanse să se îndrepte și mai rapid pe calea integrării europene”, susţine Janis Mazeiks, șeful delegației Uniunii Europene în Moldova.

„Știm că sunteți forța motrice pentru schimbări în țările voastre. Vă puteți împinge guvernele, vă puteți convinge concetățenii în localitățile în care lucrați. Este foarte importantă munca pe care o faceți”, afirmă Verena Zell, șefa Cooperării pentru Dezvoltare, Ambasada Germaniei.

„Avem nevoie de implicarea societății civile, pentru că nu vrem să se regăsească în legislație doar o perspectivă, perspectiva Guvernului. Este foarte importantă expertiza pe care o oferă societatea civilă, pe fiecare capitol de negociere. De aceea vă încurajăm în continuare să fiți activi”, a declarat Rodica Jereghi, șefă adjunctă a Biroului de Integrare Europeană.

Forumul ONG are scopul de a consolida societatea civilă şi a promova proiectele şi iniţiativele ONG-urilor din Republica Moldova, prin comunicare şi identificarea soluţiilor în cazul problemelor pe care le întâmpină organizațiile neguvernamentale.

Evenimentul este organizat de Consiliul ONG și Centrul CONTACT cu sprijinul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și al Uniunii Europene.

#aderare la UE #Centrul Contact #forum #ONG #societate civila

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.