Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Pe cine mizează francezii? Mâine se dă bătălia finală între Emmanuel Macron și Marine Le Pen!

23 Apr. 2022, 14:41
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
23 Apr. 2022, 14:41 // Actualitate //  Realitatea.md

Alegerile prezidențiale ce vor avea loc mâine în Franța vor decide cine va conduce a doua economie a Uniunii Europene și cea mai puternică armată a blocului comunitar pentru următorii 5 ani: președintele centrist Emmanuel Macron sau contracandidata sa din partea dreptei radicale, Marine Le Pen, scrie Reuters.

Dacă în cazul primului tur campania electorală a fost eclipsată în mare parte de știrile despre războiul din Ucraina, în ultimele două săptămâni cursa s-a încins puternic odată cu intrarea sa pe ultima sută de metri și cunoașterea celor doi finaliști, chiar dacă numele lor nu a reprezentat până la urmă vreo surpriză.

Însă subiectul Ucraina a continuat să fie unul important pentru publicul francez și de data aceasta nici președintele în exercițiu Emmanuel Macron, nici adversara sa pentru a doua oară Marine Le Pen nu au putut să evite sau să abordeze doar tangențial problema, dată fiind stânjeneala produsă de istoria lor de declarații anti-NATO și, în cel mai indulgent caz, împăciuitoare față de Rusia.

Rămâne de văzut în ce notă vor percepe alegătorii francezi declarațiile acestora dintre cele două tururi vizavi de războiul din Ucraina deși niciunul dintre ei nu a părut convingător, cel puțin pentru opinia publică internațională profund șocată de agresiunea rusească și atrocitățile comise de forțele armate ale Moscovei.

Ce arată sondajele de opinie vizavi de câștigătorul alegerilor prezidențiale franceze

Sondajele de opinie arată că, cel puțin în ceea ce privește protejarea puterii lor de cumpărare, francezii au mai mare încredere în candidata dreptei radicale.

Chiar dacă sondajele arată că în general alegătorii sunt nemulțumiți de politicile economice ale lui Macron, în timpul mandatului său șomajul a ajuns la cel mai scăzut nivel de după izbucnirea crizei economice globale din 2007-2009 și în această privință francezii nu cred că niciunul din adversarii săi ar face o treabă mai bună.

În 2017, Macron a învins-o pe Marine Le Pen la o diferență uriașă, obținând 66,1% din voturi față de doar 33,9% exprimate pentru lidera „Rassemblement National”. Însă în urmă cu 5 ani Macron era văzut ca un perturbator, o gură de aer proaspăt în politica franceză și tocmai fondase o formațiune politică nouă, La République en Marche.

Ultimele două sondaje realizate în Franța și publicate vineri, înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale de duminică, în care se vor înfrunta Emmanuel Macron și Marine Le Pen arată un avans de peste 10 procente pentru președintele în funcție.

Un alt sondaj publicat pe 10 aprilie de Ipsos îl cota pe președintele francez în exercițiu cu 51% din intenția de vot față de 49% pentru contracandidata sa.

Însă de atunci Macron și-a consolidat avantajul față de Le Pen, trei sondaje din 20 aprilie cotându-l cu un scor mediu de 55,83%, în creștere cu peste trei puncte procentuale față de media sondajelor realizate înaintea primului tur al alegerilor.

 

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.