Pe urmele unui titan cripto decăzut: Sam Bankman-Fried, omul din spatele colapsului de 32 de miliarde de dolari

Sam Bankman-Fried, fostul CEO al platformei de tranzacţionare FTX, ar putea fi închis pentru acuzaţia de fraudă, în cazul colapsului de 32 de miliarde de dolari suferit de platformă dacă autorităţile americane vor reuşi să îl prindă, scrie CNCB.

Cel puţin 8 miliarde de dolari lipsesc din buzunarele utilizatorilor. Conform anchetei, banii au fost folosiţi pentru a acoperi alte pierderi de miliarde înregistrate de Almeda Research, un fond de tip hedge care aparţine lui Bankman-Fried.

Atât FTX cât şi Almeda au intrat în faliment cu pierderi uriaşe. John Ray, CEO-ul desemnat să preia conducerea platformei de tranzacţionare susţine că „în cei 40 de ani de experienţă în domeniul juridic şi cel al restructurărilor” nu a văzut niciodată „un eşec atât de total al managementului corporativ şi o absenţă atât de puternică a unor informaţii financiare transparente” aşa cum s-a întâmplat în acest caz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Atunci când a fost întrebat despre episodul FTX, fostul CEO al platformei de tranzacţionare a declarat că „a fost vorba de o lună foarte proastă”, însă a respins acuzaţiile de fraudă. În SUA frauda este o infracţiune care poate fi pedepsită cu închisoarea pe viaţă. În cazul lui Bankman-Fried, procurorii se întreabă dacă fostul CEO a folosit banii acestora ca garanţie pentru împrumuturi sau în alte scopuri.

„Vorbim despre un caz de fraudă total imputabil aici. Dacă aş juca rolul de avocat al domnului Sam Bankman-Fried, i-aş spune că ar trebuie să fie foarte preocupat de problema pedepsei cu închisoarea. Pentru el asta ar trebui să devină principala grijă”, a declarat Renato Mariotti, fost procuru federea şi avocat care s-a făcut remarcat în procese de judecată privind bursele şi alte platforme de tranzacţionare.

Frauda este principala acuzaţie care i se va aduce fostului CEO. În funcţie de dimensiunea pierderilor financiare şi de alte acuzaţii, Bankman-Fried ar putea petrece cinci ani după gratii sau chiar toată viaţa. Cu toate acestea, durata unei sentinţe este încă greu de anticipat. Conform legilor americane care guvernează condamnările, acestea se realizează pe baza unui sistem numeric care determină sentinţa minimă şi sentinţa maximă care se poate stabili. În funcţie de gravitatea infracţiunii sistemul pleacă de la 1 şi ajunge până la 43.

Frauda este notată cu 7 puncte potrivit sistemului, însă factori precum dimensiunea pierderilor financiare, numărul victimelor şi folosirea în acest scop al anumitor pieţe reglementate, pot aduce cu uşurinţă cel puţin 30 de puncte peste cele iniţiale.

„În funcţie de ce descoperă autorităţile pe fondul investigaţiilor, Sam Bankman-Fried s-ar putea confrunta atât cu amenzi grele cât şi cu posibilitatea încarcerării”, a declarat Richard Levin, preşedinte al Departamentului de Reglementare al sectorului fintech.

#CEO #Sam Bankman-Fried #bani #frauda

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a declarat, în cadrul unui interviu pentru BBC, că nu consideră că în România se resimte „oboseala” de pe urma războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei și că această țară vecină cu România trebuie susținută în următoarele săptămâni și luni, care sunt „cruciale”. În plus, „trebuie să ajutăm Republica Moldova să poată să dețină controlul și să continue să mențină controlul”, a spus oficialul.

Moderator: Haideți să revenim la efectele războiului și haideți să vorbim despre Republica Moldova. În opinia dumneavoastră, Rusia continuă să se amestece, să tulbure apele în Moldova?

Bogdan Aurescu: „Da, din păcate, presiunea Rusiei asupra Republicii Moldova a crescut în ultimele săptămâni și luni, iar acest lucru este foarte vizibil din amenințările care îi vizează pe oficialii moldoveni, care vizează Guvernul din Republica Moldova și deciziile Guvernului din Republica Moldova, care este un Guvern pro-reformă, foarte pro-european”.

Moderator: V-ați strâns și mai mult legăturile cu acest Guvern pe partea de piață financiară, dar și în ce privește împărtășirea unor aspirații pe termen lung. Vă doriți să vedeți, într-o bună zi, Moldova în UE.

Bogdan Aurescu: „Absolut”.

Moderator: Dar vă doriți și să vedeți Moldova ca parte din România? Ați dori, în final, ca Moldova să se unească cu România?

Bogdan Aurescu: „Dorim să vedem unirea Republicii Moldova cu România în interiorul Uniunii Europene, prin obținerea, de către Republica Moldova, a statutului de membru UE, ca stat independent. Noi asta este ceea ce susținem”.

Moderator: Dar între timp, așa cum spuneți, rușii, și spuneți că există dovezi dar, că veni vorba, nu știu la ce dovezi faceți referire, continuă să se amestece și să tulbure apele. Puteți să detaliați?

Bogdan Aurescu: „Există declarații publice ale Ministrului de Externe al Rusiei, ale purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei. Le puteți verifica, sunt publice”.

Moderator: Ce am văzut eu a fost că Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a avertizat Moldova, spunând că Rusia a fost și rămâne, citez, “o parte care a dat dovadă de responsabilitate cu privire la Transnistria”. Știm că Rusia menține peste 1.000 de militari în Transnistria, care este un fel de enclavă autoproclamată pe teritoriul Moldovei.

Bogdan Aurescu: „Aflată sub control rusesc”.

Moderator: El spune, și mă refer la Peskov, “îi sfătuim pe omologii noștri moldoveni să aibă mare atenție” și mai spune că “Moldova se confruntă cu o isterie anti-rusească”. Cât de mult vă temeți că acest conflict se va extinde asupra Moldovei?

Bogdan Aurescu: „Nu cred că există un pericol la adresa Republicii Moldova, din perspectiva unui posibil atac militar din partea Rusiei la adresa acestei țări, dar cred că deja există alte moduri în care, să spunem, în materia de instrumente hibride, pe care Rusia le utilizează. Iar aceste aspecte au fost deja dezvăluite de către autoritățile din Republica Moldova. Grupuri de persoane angajate și plătite de forțe pro-ruse, care încearcă să destabilizeze țara, organizând proteste plătite din bani rusești. Acestea sunt informații făcute publice de autoritățile din R. Moldova. Până acum, autoritățile și Guvernul Republicii Moldova au reușit să gestioneze cu calm și în mod responsabil aceste provocări. Dar eu cred, și discutam zilele acestea și cu omologul meu britanic și cu secretarul apărării Wallace, că este important să continuăm susținerea în vederea consolidării rezilienței Republicii Moldova, a consolidării capacității sale de apărare; chiar dacă Republica Moldova este un stat neutru, fără vreo intenție de a se alătura NATO, este, totuși, important să îi ajutăm să își consolideze securitatea”.

Moderator: În caz de instabilitate în Moldova, poate chiar și violențe, trupele române ar interveni?

Bogdan Aurescu: „Nu cred că se pune așa problema, cred că autoritățile din Republica Moldova sunt capabile să gestioneze securitatea țării. Ce trebuie să facem este să îi ajutăm să poată să dețină controlul și să continue să mențină controlul. Iar acest aspect a fost deja asumat ca atare la nivelul NATO, la nivelul UE și la nivelul parteneriatelor directe dintre unele state membre NATO și UE, cu Republica Moldova”.