Persoanele care falsifică date bancare, utilizează ilegal instrumente de plată electronice sau distribuie programe informatice destinate fraudelor financiare ar putea fi sancționate cu până la cinci ani de închisoare și amenzi de până la 120.000 de lei. În cazul companiilor implicate în astfel de scheme, amenzile ar putea ajunge la 300.000 de lei, fiind aplicată și interdicția de a desfășura anumite activități.

Aceste prevederi se regăsesc într-un proiect elaborat de Ministerul Justiției, care propune modificarea Codului penal pentru a consolida combaterea fraudelor comise prin mijloace de plată fără numerar și pentru a adapta legislația la noile forme de escrocherii digitale, scrie BANI.MD.

Totodată, proiectul vizează fraudele comise prin carduri bancare, aplicații de plată, monedă electronică și alte instrumente digitale folosite pentru transferuri de bani. Autoritățile spun că actuala legislație nu mai acoperă toate metodele moderne prin care sunt sustrase date financiare sau sunt efectuate tranzacții ilegale.

Una dintre cele mai importante modificări este introducerea infracțiunii de „generare ilegală” a instrumentelor de plată fără numerar. Este vorba despre crearea de carduri virtuale, date bancare sau alte instrumente electronice false capabile să funcționeze în sistemele de plată. Pentru asemenea fapte sunt prevăzute amenzi între 27.500 și 52.500 de lei, muncă neremunerată între 180 și 240 de ore sau până la cinci ani de închisoare. Pentru persoanele juridice, amenzile vor varia între 100.000 și 200.000 de lei.

De asemenea, vor fi sancționate și persoanele care cumpără, păstrează, transportă, distribuie sau pun la dispoziție instrumente de plată falsificate ori obținute ilegal. În aceste cazuri, pedepsele pentru persoane fizice pot ajunge la patru ani de închisoare sau amenzi între 65.000 și 12.000 de lei, iar companiile implicate riscă amenzi între 100.000 și 200.000 de lei și interdicția de a desfășura anumite activități.

Separat, proiectul introduce explicit pedeapsa pentru furtul cardurilor bancare sau al altor instrumente de plată fără numerar. Cei găsiți vinovați riscă amenzi între 57.500 și 67.500 de lei, muncă în folosul comunității sau până la trei ani de închisoare. În cazul persoanelor juridice, amenda poate ajunge până la 200.000 de lei, iar în formele agravante până la 300.000 de lei.

Ministerul Justiției propune și incriminarea producerii, vânzării sau distribuirii de programe informatice, echipamente și dispozitive create special pentru fraude bancare sau spargerea sistemelor de plată. Pentru aceste fapte sunt prevăzute amenzi între 42.500 și 67.500 de lei sau până la cinci ani de închisoare, iar companiile implicate pot fi sancționate cu amenzi între 100. 000 și 200.000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sursa citată precizează că proiectul mai prevede extinderea măsurilor speciale de investigație. Procurorii și ofițerii de urmărire penală vor putea monitoriza tranzacții financiare și efectua achiziții de control inclusiv în dosarele privind fraudele cu mijloace de plată fără numerar.

#amenzi #escrocherii #inchisoare #persoane

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.