Persoanele care falsifică date bancare, utilizează ilegal instrumente de plată electronice sau distribuie programe informatice destinate fraudelor financiare ar putea fi sancționate cu până la cinci ani de închisoare și amenzi de până la 120.000 de lei. În cazul companiilor implicate în astfel de scheme, amenzile ar putea ajunge la 300.000 de lei, fiind aplicată și interdicția de a desfășura anumite activități.

Aceste prevederi se regăsesc într-un proiect elaborat de Ministerul Justiției, care propune modificarea Codului penal pentru a consolida combaterea fraudelor comise prin mijloace de plată fără numerar și pentru a adapta legislația la noile forme de escrocherii digitale, scrie BANI.MD.

Totodată, proiectul vizează fraudele comise prin carduri bancare, aplicații de plată, monedă electronică și alte instrumente digitale folosite pentru transferuri de bani. Autoritățile spun că actuala legislație nu mai acoperă toate metodele moderne prin care sunt sustrase date financiare sau sunt efectuate tranzacții ilegale.

Una dintre cele mai importante modificări este introducerea infracțiunii de „generare ilegală” a instrumentelor de plată fără numerar. Este vorba despre crearea de carduri virtuale, date bancare sau alte instrumente electronice false capabile să funcționeze în sistemele de plată. Pentru asemenea fapte sunt prevăzute amenzi între 27.500 și 52.500 de lei, muncă neremunerată între 180 și 240 de ore sau până la cinci ani de închisoare. Pentru persoanele juridice, amenzile vor varia între 100.000 și 200.000 de lei.

De asemenea, vor fi sancționate și persoanele care cumpără, păstrează, transportă, distribuie sau pun la dispoziție instrumente de plată falsificate ori obținute ilegal. În aceste cazuri, pedepsele pentru persoane fizice pot ajunge la patru ani de închisoare sau amenzi între 65.000 și 12.000 de lei, iar companiile implicate riscă amenzi între 100.000 și 200.000 de lei și interdicția de a desfășura anumite activități.

Separat, proiectul introduce explicit pedeapsa pentru furtul cardurilor bancare sau al altor instrumente de plată fără numerar. Cei găsiți vinovați riscă amenzi între 57.500 și 67.500 de lei, muncă în folosul comunității sau până la trei ani de închisoare. În cazul persoanelor juridice, amenda poate ajunge până la 200.000 de lei, iar în formele agravante până la 300.000 de lei.

Ministerul Justiției propune și incriminarea producerii, vânzării sau distribuirii de programe informatice, echipamente și dispozitive create special pentru fraude bancare sau spargerea sistemelor de plată. Pentru aceste fapte sunt prevăzute amenzi între 42.500 și 67.500 de lei sau până la cinci ani de închisoare, iar companiile implicate pot fi sancționate cu amenzi între 100. 000 și 200.000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sursa citată precizează că proiectul mai prevede extinderea măsurilor speciale de investigație. Procurorii și ofițerii de urmărire penală vor putea monitoriza tranzacții financiare și efectua achiziții de control inclusiv în dosarele privind fraudele cu mijloace de plată fără numerar.

#amenzi #escrocherii #inchisoare #persoane

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.

Potrivit INP, în 2022, în perioada fostei conduceri a instituției, au fost achiziționate 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip „biblok”, formate din brățară și stație. Valoarea contractului a fost de 620 de mii de lei, fără TVA, iar furnizorul indicat de instituție este FPC Infoexpress SRL.

Ulterior, în 2024 și 2025, instituția a încercat în repetate rânduri să cumpere echipamente noi, însă procedurile nu s-au finalizat cu succes.

În 2024 au fost organizate trei proceduri de achiziție. La acestea au participat, în diferite combinații, companiile DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL. Toate procedurile au fost anulate după ce ofertanții nu au îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentație.

Situația a continuat și în 2025. INP a lansat alte trei proceduri. Una dintre acestea, la care a participat DALU-MOL SRL, a fost anulată deoarece compania nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în specificația tehnică. Celelalte două proceduri nu au avut loc din cauza lipsei participanților.

Instituția susține că, pe parcursul anului 2025, a încercat să atragă și companii străine pentru a participa la licitații. Potrivit INP, au fost contactate peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe. Solicitări au fost transmise inclusiv către mai multe ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, pentru sprijin în achiziționarea sau donarea echipamentelor.

În 2026, INP a organizat două noi proceduri. Prima a fost anulată după ce certificatul de conformitate prezentat de ofertant expirase. La cea de-a doua procedură a participat FPC INFOEXPRESS SRL, iar aceasta s-a încheiat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip „biblok”, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august 2026.

INP precizează că, până la achiziția noilor echipamente, pentru a menține sistemul de monitorizare funcțional, instituția a reparat dispozitivele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022.

În prezent, în sistem sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare electronică, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. INP explică diferența prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au măsura suspendată sau unele echipamente sunt temporar defecte și se află în reparație.

Inspectoratul Național de Probațiune mai afirmă că toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru operatorii economici.

Instituția subliniază că informațiile despre achizițiile sale publice, începând cu anul 2024, sunt disponibile pe platforma oficială achizitii.md.