În ultimii cinci ani, 18 deținuți au evadat din penitenciarele Republicii Moldova, iar autoritățile au înregistrat încă opt tentative de evadare, potrivit datelor furnizate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), la solicitarea agenției de presă IPN.

Potrivit ANP, în 2025 au avut loc cinci evadări, cele mai multe din ultimii cinci ani. Cazurile s-au produs în penitenciarul nr. 9 Pruncul, penitenciarul nr. 1 Taraclia, penitenciarul nr. 8 Bender și penitenciarul nr.13 Chișinău. De asemenea, de la începutul anului curent a fost înregistrată o tentativă de evadare din penitenciarul nr.18 Brănești.

Datele pentru anul 2024 indică două tentative de evadare — din penitenciarul nr.18 Brănești și penitenciarul nr. 6 Soroca, precum și o evadare la penitenciarul nr. 2 Lipcani.

În 2023 a fost semnalată o tentativă de evadare la penitenciarul nr.18 Brănești, precum și două cazuri de evadare. Un deținut a fugit din penitenciarul nr. 4 Cricova, iar alți trei condamnați minori au evadat din penitenciarul nr. 10 Goian.

În 2022 a fost două tentative de evadare, înregistrate la penitenciarul nr. 15 Cricova și la penitenciarul nr. 6 Soroca. În acel an nu au fost raportate evadări.

În 2021 au avut loc o tentativă de evadare și două evadări. La penitenciarul nr. 10 Goian trei condamnați minori au reușit să escaladeze edificiile de pază, iar un alt deținut a evadat din penitenciarul nr. 4 Cricova.

În anul 2020 s-au înregistrat o tentativă de evadare din penitenciarul nr. 6 Soroca și trei evadări — una din penitenciarul nr. 4 Cricova și două din penitenciarul nr. 9 Pruncul.

Potrivit ANP, toți deținuții evadați au fost reținuți și readuși în penitenciare, cu excepția a două persoane: un condamnat care a evadat pe 16 mai 2025 din penitenciarul nr. 8 Bender și o femeie care a evadat pe 5 iunie 2025 din penitenciarul nr. 13 Chișinău. Ambele persoane sunt date în căutare.

În răspunsul transmis agenției IPN, Administrația Națională a Penitenciarelor a precizat și situația celor nouă condamnați pe viață care au fost eliberați. Șase dintre ei au fost puși în libertate conform Legii amnistiei, iar în cazul altor trei persoane instanțele au aplicat eronat articole din Codul penal. Deciziile respective au fost atacate cu recurs, iar două persoane au fost încarcerate repetat. Cea de-a treia persoană se află în prezent în căutare.

Sistemul penitenciar din Moldova rămâne vulnerabil la problemele structurale, recunoaște ANP. În cele 17 instituții de detenție, condițiile de trai pentru deținuți și cele de muncă pentru angajați sunt frecvent criticate de organizații internaționale. Comitetul European pentru Prevenirea Torturii a reiterat recomandările legate de condițiile de detenție, cazurile de agresiune și lipsa asistenței medicale.

În același timp, deficitul de personal din penitenciare afectează simțitor siguranța. Un singur angajat ajunge să supravegheze pe timp de noapte peste 50 de deținuți, informează ANP. În prezent, potrivit celor mai recente date, în închisorile din Moldova își ispășesc pedeapsa aproape 5 800 de persoane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANP #evadări #penitenciar

Comisia Europeană a anunțat miercuri deschiderea unei investigații oficiale asupra Booking.com, pentru a verifica dacă platforma de rezervări respectă legislația europeană privind serviciile digitale și dacă ia suficiente măsuri pentru a proteja utilizatorii de ofertele de cazare frauduloase, escrocheriile online și reclamele care nu sunt marcate corespunzător.

Ancheta vizează posibile încălcări ale Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), după ce o evaluare preliminară a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care Booking.com identifică și combate riscurile de fraudă. Autoritățile europene vor verifica atât existența unor anunțuri pentru proprietăți fictive sau neconforme, cât și modul în care informațiile despre rezervări pot fi exploatate de persoane care încearcă să obțină bani de la clienți prin înșelăciune.

„Astăzi, Comisia Europeană a inițiat proceduri oficiale pentru a evalua dacă este posibil ca Booking.com să fi încălcat Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) prin faptul că nu a evaluat cu diligență sau nu a atenuat în mod eficace riscurile legate de listările frauduloase și escrocheriile de phishing. Este posibil ca platforma să fi încălcat, de asemenea, Regulamentul privind serviciile digitale în ceea ce privește transparența, deoarece nu a etichetat în mod clar drept anunțuri acele anunțuri ale căror furnizori au plătit pentru o poziție mai bună în rezultatele căutării afișate utilizatorilor”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.

Ce verifică autoritățile europene la Booking.com

Un prim aspect al investigației îl reprezintă anunțurile de cazare false sau care nu respectă cerințele legale. Comisia va analiza dacă platforma a identificat corect riscurile asociate unor proprietăți inexistente, ofertelor neconforme și tentativelor de uzurpare a identității, dar și dacă a adoptat măsuri eficiente pentru eliminarea acestora.

„Listările false, cum ar fi pentru proprietățile inexistente, frauda de uzurpare a identității și ofertele de cazare neconforme, pot avea efecte negative asupra protecției consumatorilor”, a precizat instituția europeană.

Un alt domeniu vizat este reprezentat de fraudele de tip phishing, prin care infractorii încearcă să obțină date personale sau plăți nejustificate de la utilizatori. Ancheta se va concentra asupra modului în care informațiile despre rezervări și clienți sunt transmise unităților de cazare, precum și asupra funcționării serviciului de mesagerie al platformei.

Comisia urmărește să stabilească dacă Booking.com a instituit suficiente mecanisme de protecție pentru a împiedica utilizarea abuzivă a acestor date și transmiterea unor solicitări frauduloase de plată către turiști.

Cea de-a treia problemă analizată privește transparența reclamelor afișate în rezultatele căutării. Pe Booking.com, proprietarii unităților de cazare pot plăti comisioane mai mari pentru ca ofertele lor să apară în poziții mai vizibile. Autoritățile europene vor verifica dacă utilizatorii pot identifica ușor aceste anunțuri publicitare, cine le finanțează și motivele pentru care le sunt afișate.

„În temeiul Regulamentului privind serviciile digitale, utilizatorii au dreptul să înțeleagă când și în numele cui le este afișat un anunț. Fără aceasta, ei nu pot ști dacă o listă apare în mod vizibil pentru că corespunde căutării lor sau pentru că furnizorul de cazare a plătit pentru această vizibilitate”, a explicat Executivul european.

Potrivit Comisiei, eventualele nereguli ar putea reprezenta încălcări ale articolelor 34 și 35 din DSA, referitoare la identificarea și reducerea riscurilor sistemice, precum și ale articolului 26, care stabilește obligațiile de transparență pentru publicitatea online.

Ce urmează după deschiderea investigației

Comisia Europeană va continua să colecteze dovezi prin solicitări suplimentare de informații, interviuri și eventuale inspecții. Instituția poate adopta măsuri provizorii, poate emite decizii de neconformitate sau poate accepta angajamente din partea companiei pentru remedierea problemelor identificate.

Deschiderea procedurii nu înseamnă însă că Booking.com a încălcat deja legislația europeană și nici nu anticipează rezultatul final al investigației.

Decizia vine după o analiză preliminară a rapoartelor de evaluare a riscurilor transmise de companie în 2026 și în cei trei ani anteriori, a rapoartelor de transparență și a răspunsurilor oferite la solicitările oficiale trimise de Comisie la 23 septembrie 2025 și 26 mai 2026.

Booking.com a fost desemnată platformă online foarte mare în aprilie 2023, în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale, ceea ce presupune obligații suplimentare pentru identificarea și reducerea riscurilor la care sunt expuși utilizatorii.