Gestionarea crizei pandemice COVID-19, demararea reformei justiției și pachetului anti-corpuție, creșterea veniturilor cetățenilor din categoria social-vulnerabilă și inițierea rectificării bugetului de stat pentru curent sunt primele patru obiective pe care noul Guvern Gavrilița își popune să le realizeze până la sfârșitul anului curent. Anunțul a fost făcut de Natalia Gavrilița, în cadrul ședinței plenare de astăzi a Parlamentului, unde solicită votul de încredere al deputaților.

Referitor la criza provocată de COVID-19, Natalia Gavrilița a afirmat că urmează să fie creat un consiliu de experți, care va conlucra cu membrii Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică.

„Vom crea un consiliu de experți, medici, care să furnizeze Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică în comun cu instituțiile specializate a statului în analize și prognoze ale situației pandemice în Republica Moldova, astfel ca deciziile acestei comisii să fie eficient, rezonabile, echitabile, bazate și pe o analiza amplă a impactului economic și social” a spus Gavrilița.

Privitor la reformarea justiției și pachetului anti-corupție, prim-ministra desemnată a declarat că va demara cu demisii în lanț în instituțiile statului.

„Vom începe cu eliberarea din funcție a persoanelor din conducerea ministerelor, altor autorități administrative centrale, Cancelariei de Stat, precum și a structurilor organizaționale și a instituțiilor din sfera de competența a acestora, inclusiv din servicii desconcentrate care s-au manifestat prin ineficiență în activitate”, a notat Natalia Gavrilița.

Cât ține de creșterea veniturilor populației și protecția grupurilor social vulnerabile, candidata la șefia noului Cabinet de miniștri afirmă că în semestrul IV al anului curent va fi majorată pensia minimă pentru toate categoriile de cetățeni ca aceasta să ajungă la 2 mii de lei.

„În trimestrul patru al acestui an vom crește pensia minimă până la 2 mii de lei și vom elabora un concept de dezvoltare a sistemului de asigurări sociale pe termen mediu. Vom majora pensia minimă pentru dizabilitate și alocațiile pentru dizabilitate”, a mai adăugat oficiala.

Ultima prioritate pe termen scurt ține de inițierea rectificării bugetului de stat pentru 2021 în vederea identificării surselor pentru finanțarea cheltuielilor prevăzute în pachetul de suport și pentru a asigura echitatea distribuirii capitale.

„Bugetul urmează să fie rectificat, pentru aputea interveni în sectoarele, unde este strict necesară și a suplini fie bugetele instituției, fie de a oferi finanțe domeniilor necesare de a se interveni”, a conchis Gavrilița.

Precizăm că, astăzi, deputații urmează să decidă dacă acordă vot de încredere Guvernului Gavrilița. Fracțiunile BECS și a Partidului Șor au anunțat că nu vor vota pentru învestirea Guvernului nou desemnat. CU toate acestea Fracțiunea PAS, care deține majoritatea parlamentară are suficiente voturi pentru a învesti Cabinetul de miniștri, condus de Natalia Gavrilița.

#Gavrilita #Guvern #parlament #prioritati

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot