Noi avem astăzi pensionari la vârsta de 32 de ani. Persoane, care lucrează în Penitenciare, unde se calculează un an lucrat – cât trei, după care au lucrat în structurile de forță. Și sunt cazuri de pensionare la vârsta de 32 de ani, unde statul va achita toată viața pensia respectivă.

Declarația aparține președintelui Comisiei de protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun, și a fost expusă în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, informează Realitatea.md.

În acest sens, deputații vor să revizuiască unele prevederi legale cu privire la inechitatea vârstei de pensionare. Astfel, consideră parlamentarul, se va reduce din presiunea economică asupra bugetului Asigurărilor Publice.

„Sunt asemenea lucruri, care trebuie corectate și care afectează sustenabilitatea sistemului. Și, odată corectate, vor reduce un pic din presiune. Noi ținem cont de toate aceste aspecte. Am început cu pensia minimă, ca prim pas și urmează să corectăm toate aceste probleme”, a declarat Dan Perciun.

Menționăm, că pentru majoritatea angajaților din Republica Moldova, vârsta standard de pensionare este de 59 de ani şi 6 luni pentru femei, cu stagiul complet de cotizare de 32 de ani şi 6 luni, iar pentru bărbați vârsta este de 63 de ani cu un stagiu de cotizare de 34 de ani.

#categorii de varsta #varsta de pensionare

Femeile din Republica Moldova sunt mai implicate decât bărbații în îngrijirea copiilor, iar diferența se menține atât în cazul cuplurilor, cât și al părinților singuri. Aproape 20% dintre femei participă la astfel de activități, comparativ cu 12,3% dintre bărbați. Datele Biroului Național de Statistică arată că responsabilitatea îngrijirii familiei continuă să fie distribuită inegal.

Potrivit cercetării privind utilizarea timpului în anul 2025, rata de participare a populației la activitățile neplătite de îngrijire a membrilor familiei și gospodăriei a fost de 17,8%. În cazul femeilor, indicatorul ajunge la 21,4%, în timp ce în rândul bărbaților este de 13,6%.

Cea mai răspândită activitate este îngrijirea copiilor, la care participă 16,3% din populație. Femeile sunt implicate de 1,6 ori mai mult decât bărbații, iar diferențele se observă și în funcție de mediul de reședință: 20,1% dintre locuitorii orașelor au grijă de copii, comparativ cu 12,9% dintre cei de la sate.

Diferența este vizibilă și în familiile cu copii minori. În cazul cuplurilor care au copii sub 18 ani, rata de participare a femeilor la îngrijirea acestora este de 47,1%, față de 33,1% în cazul bărbaților. În familiile monoparentale, indicatorul ajunge la 40,9% pentru femei și 21,2% pentru bărbați.

Cei mai implicați în îngrijirea copiilor sunt adulții tineri. Aproape 45% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani participă la astfel de activități, urmați de cei din grupa de vârstă 35–44 de ani, cu 32,3%.

În medie, persoanele care desfășoară activități de îngrijire ca ocupație principală alocă acestora 2,2 ore pe zi. Femeile dedică 2,3 ore, iar bărbații – două ore. Îngrijirea adulților din familie este mult mai puțin răspândită, însă, atunci când este necesară, femeile îi acordă cu o oră mai mult pe zi decât bărbații.

Un alt aspect interesant ține de activitățile secundare. Deși sunt desfășurate în paralel cu alte ocupații principale, acestea presupun și mai mult timp. Persoanele implicate în astfel de activități alocă îngrijirii, în medie, 4,5 ore pe zi. În cazul femeilor și al locuitorilor din mediul urban, timpul ajunge la 4,7 ore.

Cercetarea mai arată că îngrijirea copiilor nu ia pauză în weekend pentru femei: acestea dedică activităților respective aproximativ 2,2 ore în zilele lucrătoare și 2,3 ore în zilele de odihnă.